Numărul de cazuri de criminalitate informatică din România se menține pe un trend ascendent în fiecare an, multe grupări infracționale reorientându-se spre astfel de activități pentru câștigurile mari pe care le obțin și pentru riscurile relativ mici de a fi depistate, potrivit Poliției Române.
Autoritățile române au întocmit, în primele nouă luni ale acestui an, 78 de dosare penale de criminalitate informatică și au trimis în judecată 390 de persoane (241 în stare de arest) pentru 639 de infracțiuni, se arată, vineri, într-un răspuns al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) la solicitarea MEDIAFAX.
„În fiecare an se constată o creștere a numărului de cazuri de criminalitate informatică înregistrate, atacurile phishing înscriindu-se de asemenea în acest trend ascendent”, precizează sursa citată.
Printre cauzele creșterii numărului de infracțiuni informatice polițiștii menționează creșterea numărului de utilizatori ai internetului și sistemelor informatice. Această situație a dus la creșterea numărului de victime ale unor astfel de infracțiuni, dar și la creșterea celor care s-au implicat în săvârșirea acestor fapte.
Totodată, Poliția Română menționează că cei care comit astfel de fapte se organizează în adevărate grupuri infracționale, având preocuparea constantă de a-și perfecționa metodele de operare.
Un factor extrem de important, însă, este reorientarea grupărilor infracționale către atacurile informatice, „fiind cunoscut faptul că o parte din rețelele criminale organizate, transnaționale, care în trecut își desfășurau activitatea în alte domenii, se ocupă în prezent de săvârșirea de infracțiuni cu cărți de credit și prin internet”, precizează Poliția Română. Astfel, rețelele de traficanți auto, traficanți de persoane și chiar traficanți de droguri s-au reorientat spre criminalitatea informatică.
Motivele acestei reorientări sunt câștigurile foarte mari, obținute într-un timp scurt și cu riscuri relativ mici, precum și caracterul transfrontalier al acestor fapte, ceea ce îngreunează instrumentarea cazurilor de către autoritățile naționale. Potrivit Poliției Române, pentru probarea faptelor este nevoie, de cele mai multe ori, de obținerea unor informații de la autoritățile competente din mai multe state, pe calea cererilor de asistență juridică internațională, procedură ce este costisitoare și lentă.
În plus, membrii grupărilor infracționale au acces la tehnologii de ultimă oră, se pot deplasa rapid dintr-un stat în altul și nu există limitări în activitatea infracțională, spațiul virtual permițând ca distanțele fizice să nu mai aibă nici o importanță, precizează IGPR.
