Înăsprirea condițiilor de creditare ar putea influența negativ și economiile cu ritm ridicat de dezvoltare din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, potrivit unor analiști citați de CNBC.
Noile state membre ale Uniunii Europene au înregistrat, în ultimii ani, ritmuri de creștere economică de două ori mai rapide decât statele occidentale, grație investitorilor străini atrași de costul redus al forței de muncă.
Reticența băncilor occidentale de a mai acorda împrumuturi și condițiile mai stricte impuse ar putea conduce la reducerea lichidităților în centrul și estul Europei, a declarat Agata Urbanska, analist în piețe emergente la ING Bank.
„Este posibil ca 2008 să nu fie cel mai bun an pentru zona euro. Nu așteptăm o creștere a investițiilor străine directe, întrucât resursele sunt limitate”, a spus Urbanska.
Site-ul CNBC menționează că, potrivit estimărilor Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Polonia a atras anul trecut investiții străine directe de zece miliarde de dolari, Cehia 5,2 miliarde de dolari, România 5,1 miliarde de dolari, Ungaria trei miliarde dolari, iar Slovacia 2,6 miliarde de dolari. Statele baltice au obținut 2,7 miliarde de dolari, Slovenia 2,6 miliarde de dolari și Bulgaria trei miliarde de dolari.
Datele Băncii Naționale a României (BNR) indică însă o valoare a investițiilor străine directe, anul trecut, mult mai ridicată față de estimarea prezentată de CNBC, respectiv 7,06 miliarde de euro.
În condițiile în care încetinirea creșterii economice din Statele Unite nu a afectat încă zona euro, estimările referitoare la impactul asupra Europei Centrale și de Est sunt dificil de realizat. Aparent, atractivitatea regiunii se menține, consideră analiștii citați pe site-ul menționat.
„Ritmul ridicat de dezvoltare se menține pe piețele emergente, inclusiv în multe state din Europa Centrală și de Est”, a declarat William Oswald, analist șef în piețe emergente la JP Morgan.
În ultimele șase luni, problemele de pe piețele financiare au mărit însă decalajul între cele mai puternice și cele mai slabe economii din regiune. Bursele au reacționat diferit, în funcție de încrederea investitorilor în capacitatea statelor de a rezista.
Una dintre cele mai afectate a fost piața de capital din România, care a înregistrat un declin de aproape 25% în decurs de șase luni, în timp ce bursa din Slovacia a urcat cu 5,2%.
Piața de capital din Polonia a pierdut 9,4%, cea din Ungaria peste 7% iar cea din Cehia mai mult de 6%.
„Bursele se află sub presiune, dar este vorba mai mult de încredere decât de factori fundamentali”, a spus Urbansk.
În pofida declinului bursei din Praga, Produsul Intern Brut (PIB) din Cehia a urcat cu 6,9% în ultimul trimestru al anului trecut, alimentat de cheltuieli, investiții și comerț. PIB-ul Ungariei a avansat în aceeași perioadă cu doar 0,8%, evoluția generând temeri privind intrarea țării în recesiune.
În Polonia, creșterea PIB a fost anul trecut cu 6,5%, în timp ce pentru România BERD estimează o creștere economică de 6,5% în 2007, comparativ cu 7,7% în anul precedent, conform sursei citate.
În cazul României, deficitul ridicat de cont curent și reducerea investițiilor străine directe au provocat temeri că ritmul de creștere economică este nesustenabil, iar cotația leului a scăzut cu peste 10% în ultimele șase luni.
Analiștii spun că leul s-a apreciat rapid înainte de aderarea României la UE în 2007, întrucât investitorii au încercat să profite de dobânzile mai ridicate din zona euro și Statele Unite, iar acum echilibrul este restabilit.
„Inversarea tendinței cursului de schimb al leului este văzută ca o normalizare”, a arătat Oswald.
La începutul acestei luni, agenția de evaluare financiară Fitch a revizuit în scădere perspectiva ratingurilor României, Bulgariei, Estoniei și Letoniei, ca urmare a nivelului ridicat al deficitelor externe, de 14% din PIB, 19,5% din PIB, 16% din PIB, respectiv 25% din PIB.
Oficialii acestora state au declarat că nu sunt îngrijorați de nivelul deficitelor, întrucât sunt alimentate în mare parte de importurile de tehnologie.
Creșterea consumului intern a condus la creștere economică ridicată dar a alimentat și inflația, pe fondul expansiunii rapide a creditelor, în special în statele baltice și Bulgaria.
Un efect benefic al crizei de pe piața împrumuturilor ar putea fi încetinirea activităților de creditare în unele state est-europene, dominate de prezența băncilor occidentale care au furnizat fonduri mari subsidiarelor din regiune.
„Sperăm ca băncile să limiteze creditele în aceste state, ca urmare a modificării condițiilor din piață”, a afirmat Urbanska, adăugând că a constatat deja acest lucru în regiunea baltică și în Bulgaria.
Țările baltice și Bulgaria au regimuri monetare fixe, iar ieșirea de sub control a deficitului de cont curent le poate afecta sustenabilitatea sistemului, avertizează analiștii.
Economiile din regiune nu sunt direct influențate de încetinirea ritmului de dezvoltare în Statele Unite, în condițiile în care exporturile lor pe piața americană reprezintă sub 5% din totalul vânzărilor realizate în străinătate.
Astfel, mecanismul de transmitere a crizei financiare ar putea fi mai probabil prin intermediul creditelor decât al comerțului, odată cu introducerea unor condiții mai stricte de acordare a împrumuturilor, a spus Oswald.
Scăderea bruscă a creditelor ar putea reduce investițiile și cererea internă la un nivel care să afecteze și creșterea economică.
Oswald a explicat că niciun stat nu se poate decupla de o economie precum cea a Statelor Unite, dar contează și amploarea impactului.
