Polițiștii au reținut anul trecut pentru infracțiuni informative 289 de persoane, fiind destructurate 44 de grupări de hackeri, la ale căror locații au fost găsite mii de cărți de credit false, zeci de autoturisme, aproximativ 400 de mii de euro și 140 de mii de dolari, precum și obiecte din aur.
Polițiștii specializați în combaterea criminalității informatice au trimis către parchete, în cursul anului 2009, 1.309 dosare penale și au audiat 3.711 persoane. Au destructurat 44 de grupări infracționale formate din 445 membri.
De asemenea, pe parcursul anului 2009, structurile de combatere a criminalității informatice au desfășurat 379 de acțiuni (114 în domeniul fraudelor informatice, 255 în domeniul infracțiunilor cu carduri bancare, zece în domeniul accesului neautorizat la sisteme informatice). Pentru probarea activității infracționale, în baza autorizațiilor emise de către instanțele de judecată, polițiștii, sub coordonarea procurorilor Direcției de Investigare a Infrcațiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), au efectuat 927 de percheziții domiciliare și 1.821 de percheziții informatice.
Bani și bunuri confiscate
În urma acestor acțiuni, au ridicat în vederea confiscării mai multe bunuri și valori, respectiv 396.779 de euro, 139.839 de dolari SUA, 18.641 alte valute (transformate în euro), 1,25 kg. aur, bijuterii și alte obiecte din aur, 65 de autoturisme, 89.172 de lei, reprezentând numerar provenit din operațiuni ilicite, precum și alte bunuri și mărfuri în valoare de 36.453 de lei. De asemenea, s-a pus sechestru pe zece imobile. Polițiștii au identificat și 2.436 cărți de credit false.
Pe baza probatoriului administrat în cauză, au fost emise 102 rechizitorii care privesc 766 de infracțiuni pentru care sunt suspectate 482 de persoane, 289 dintre acestea fiind reținute/arestate.
Potrivit Poliției Române, consecința primordială a avansului tehnologic a reprezentat-o tranziția de la societatea industrială la societatea informațională. Dezvoltarea tehnologică și utilizarea pe scară largă a sistemelor informatice a adus după sine și o serie de riscuri.
Infracționalitatea informatică poate lua multiple forme și afectează zilnic milioane de utilizatori. Fraudele informatice, atacurile informatice, fraudele cu mijloace de plată electronică și pornografia infantilă prin internet sunt tipuri infracționale care necesită investigații specializate, pregătire și dotare corespunzătoare pentru structurile de aplicare a legii.
În România, criminalitatea informatică se manifestă, în principal, sub două aspecte: fraudele informatice, constând în licitații fictive de bunuri, compromiterea de conturi de utilizatori ai unor site-uri de comerț electronic, atacuri tip phishing și fraudele cu cărți de credit, constând în compromiterea ATM-urilor și capturarea de informații de pe benzile magnetice ale cărților de credit.
Sunt vizate ca victime cetățeni sau companii străine
Atât fraudele informatice, cât și fraudele cu cărți de credit, sunt fapte cu un pronunțat caracter transnațional, cu activități infracționale comise în România sau în străinătate, prin care sunt vizate în principal ca victime cetățeni sau companii străine, banii obținuți fiind introduși în România direct de persoanele implicate, prin folosirea serviciilor de transfer rapid sau disimulați cu ocazia expedierii unor colete.
O parte din rețelele criminale organizate transnaționale, care în trecut și-au desfășurat activitatea în alte domenii, se ocupă în prezent de săvârșirea de infracțiuni cu cărți de credit și prin internet. Sumele de bani obținute în mod ilicit în urma acestor activități sunt mult mai mari decât cele obținute anterior din desfășurarea altor genuri de activități precum traficul cu autoturisme furate, traficul de ființe umane și chiar traficul de droguri.
Tendințele identificate de polițiști sunt: folosirea de tineri cu abilitați în utilizarea computerelor și a noilor tehnologii, organizați și coordonați de către lideri ai grupărilor infracționale; trecerea de la fraudele informatice, în care încrederea era elementul primordial în realizarea tranzacțiilor, la fraude în care predomină folosirea de programe informatice în activitatea de fraudare; caracterul transnațional al acestor fapte, în sensul că sunt vizate victime din alte țări, anumite activități sunt derulate de pe teritoriul altor state sau sunt folosite sisteme informatice din alte state; permanenta preocupare pentru identificarea de noi moduri de operare, de identificarea de produse ce pot fi fraudate, precum și sisteme informatice ce pot fi compromise; reorientarea grupărilor infracționale către fraudarea mijloacelor de plată electronică oferite de instituțiile financiare.
Un procent semnificativ din numărul cetățenilor sau instituțiilor financiare din străinătate vizate de infractorii specializați în comiterea de infracțiuni informatice, îl reprezintă cetățenii și instituțiile americane. Astfel, la nivelul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate a fost inițiat un task-force operativ cu FBI și s-au inițiat cazuri comune cu structuri de poliție străine pentru investigarea acestor grupări infracționale.
În ceea ce privește fraudele privind comerțul electronic, polițiștii susțin că sunt preocupări continue ale elementelor infractoare pentru identificarea de noi moduri de operare (licitații frauduloase, folosirea de site-uri false de escrow, site-uri de transport, site-uri de comerț electronic, site-uri de phishing), organizarea și specializarea membrilor grupărilor (atât asupra activităților desfășurate în cadrul activității infracționale, cât și din punct de vedere tehnic); ascunderea urmelor prin internet și a circuitului produsului financiar; „extraneitatea” activităților infracționale comise, astfel, parte din acestea sunt inițiate din România, dar vizează victime din străinătate sau sunt finalizate în străinătate, unde se ridică produsul financiar; folosirea în comiterea acestor fapte a sistemelor de plată rapide oferite prin Internet (sistem escrow, conturi de paypal, conturi e-gold, conturi de internet-banking) sau a celor de transfer rapid de bani; comerțul electronic începe să se dezvolte și în România, atât în ceea ce privește site-urile de comerț electronic, folosirea de instrumente de plată electronice (cărți de credit), dar și numărul de persoane care achiziționează produse prin acest sistem.
Fraudele cu cărți de credit
În legătură cu fraudele cu cărți de credit, polițiștii arată că principale moduri de operare sunt: skimmingul, care constă în instalarea de dispozitive la bancomate sau POS-uri prin care sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cărților de credit și care, ulterior, sunt folosite pentru inscripționarea unor noi cărți de credit; phishing-ul, care reprezintă crearea unor pagini web false și transmiterea de mesaje către diverse persoane, în scopul obținerii unor date de identitate pentru Internet sau cărți de credit.
Odată obținute informațiile despre cărți de credit, conturi de utilizatori, conturi de e-banking, acestea pot fi folosite cu ușurință pentru plata unor servicii sau achiziționarea de bunuri prin internet, efectuarea de transferuri de bani sau folosirea identității celui ale cărui date au fost furate.
Genul de infracțiuni informatice și cele îndreptate împotriva sistemelor informatice sunt comise de cei cunoscuți drept hackeri.
Orașele mari care sunt și centre universitare au o rată importantă a activităților ilicite în această privință.
Cei care se ocupă cu comiterea unor asemenea fapte sunt de regulă tineri, elevi sau studenți, care urmăresc explorarea internetului și a programelor ce permit comiterea acestor fapte și sunt disponibile prin internet. Nu sunt infracțiuni prin care să se urmărească realizarea unor venituri financiare, ci folosirea unor programe și servicii prin internet care, dacă nu ar a fi instalate pe anumite servere accesate neautorizat prin explorarea unor vulnerabilități hardware sau software, nu ar fi disponibile acestora.
