Împlinind dorința arzătoare a tatălui

Elena Ienache, o pensionară din municipiul Suceava, a împlinit zilele trecute o arzătoare dorință a tatălui ei, decedat cu doi ani în urmă. La manifestarea organizată la Cernăuți de comunitatea românească nord-bucovineană cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Române, Elena Ienache a împărțit, cu precădere copiilor aflați în sala Filarmonicii cernăuțene, 100 de exemplare din cartea cu povești „Frumoasa Angelica”, scoasă recent de sub tipar, cu sprijinul unor generoși sponsori suceveni, după manuscrisul tatălui ei, Ioachim Gh. Popescu, nevăzător total din anul 1950, care-ar fi trebuit să împlinească, pe data de 19 septembrie a.c., vârsta de 100 de ani. Un gest de suflet, pe de o parte, pentru că tatăl ei era refugiat din localitatea Cireș-Opăițeni (în care-și are baștina și poetul Arcadie Opaiț, președintele Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuți), iar pe de alta, pentru că a oferit copiilor de etnie românească din fosta capitală a Bucovinei istorice o carte tipărită în limba neamului.
În cartea care cuprinde trei povești („Frumoasa Angelica”, „Viorel și Viorica”, „Piatra norocului”), cu grafica copertei realizată de Mihaela Sușinschi și ilustrațiile de interior creionate de Ruxandra Corduneanu, Elena Ienache scrie într-o pagină de „Remember” că, „urmând cu pioșenie și dragoste” promisiunea făcută tatălui său, a cărui trecere prin lume a fost „cu toate necazurile unei vieți ce traversa o istorie zbuciumată, o nesfârșită căutare”, împlinește dorința unui om care a trăit mai bine de jumătate de veac în întuneric, „un om care a sădit pomi, a mângâiat flori, a crescut copii…dar a și lăsat în urmă gândurile și iubirea lui despre lume”. Elena Ienache a dăruit totodată școlilor românești din Storojineț, Cireș-Opăițeni, Ciudei, Budeniți, Iordănești, Cupca și Pătrăuții de Sus și de Jos pachete cu cărți. Dar eforturile ei pentru păstrarea memoriei tatălui său nu se încheie aici. Elena Ienache spune că mai are o datorie de împlinit: monografia comunei Cireș-Opăițeni, pe care o deține în manuscris și pe care ea, ca dezrădăcinată din acel loc, se va strădui să o publice.