Biserica Sfinților Mari Mucenici Mercurie și Ecaterina, ctitorită de voievodul Ștefan Tomșa în satul Rădășeni, își sărbătorește miercuri, 25 noiembrie, hramul. Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înalt Prea Sfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți și diaconi și va fi urmată de parastasul pentru preoții și ctitorii bisericii. Tot în aceeași zi, la ora 9,00, ÎPS Pimen va sfinți noua poartă de lemn de la intrarea în comuna Rădășeni. Costul lucrării a fost suportat de Consiliul Local Rădășeni la inițiativa primarului, ing. Neculai Perju.
“Hramul bisericii este sărbătoarea întregii comunități, ziua întâlnirii tuturor celor credincioși la sfânta biserică, așa cum onomastica este «hramul» fiecărui creștin, iar cei dragi vin să-l felicite și să sărbătorească împreună cu el. De aceea pentru parohia noastră 25 noiembrie este ziua bisericii și întreaga comunitate este chemată să o cinstească și să o sărbătorească prin participarea la slujba de hram. Biserica noastră adăpostește părticele din Sfintele moaște ale Sfinților Mari Mucenici Mercurie și Ecaterina, Sfinții Împărați întocmai cu Apostolii, Constantin și Elena, Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina și o mică părticică din Sfânta Cruce a Răstignirii Mântuitorului, spre veșnică închinare. Vă așteptăm cu dragoste frățească”, ne-au spus preoții slujitori Constantin Rotar și Constantin Georgian Rotar.
Așa cum am aflat de la prof. Dumitru Axinte, „târnosirea bisericii a fost făcută în 1622, purtând hramul Sfinților Mari Mucenici Mercurie și Ecaterina. În afară de protecția lăcașului de cult, ziua de hram sau de cinstire a ocrotitorului reprezintă pentru credincioși un eveniment care are multe caracteristici importante. În primul rând caracterul istoric al lăcașului de cult unde predomină, desigur, timpul și raza de trăinicie a lăcașului din cea mai cunoscută dată de înființare. Acest caracter ne obligă să purtăm evlavie față de domnitorul Ștefan Tomșa și soția sa, Elena, care au ctitorit această biserică”.
Pictura bisericii este veche și ne pune în relație cu pictorul de atunci prin icoanele și scenele pictate în culori naturale, dar ne și evidențiază relația pictorului cu rugăciunea și slujirea. Pictorul adevărat își unește zugrăvirea cu rugăciunea și postul. Pictura a fost refăcută în 1938 de pictori botoșăneni și restaurată complet în decursul a opt ani, datorită preotului paroh Constantin Rotar, devenind cea mai bine restaurată biserică de lemn din România. Resfințirea bisericii a avut loc în 2012, la 7 octombrie, primind și un al doilea hram pe Sfinții „Împărați Constantin și mama sa, Elena”.
„Până în 1912 satul a avut doar biserica Sfinților Mari Mucenici Mercurie și Ecaterina, la care slujeau mai mulți diaconi. Hramul acestei biserici s-a serbat de-a lungul timpului și a patra zi de Paști. Despre acest hram au scris mai mulți scriitori printre care: Nicolae Beldiceanu, Ion Creangă, Vasile Lovinescu, Ion Dragoslav, Mihail Sadoveanu”, a precizat prof. Dumitru Axinte.
