Hramul breslei cizmarilor

– Singura breaslă de meseriași din Suceava își menține cu îndârjire organizarea și își păstrează tradiția de 195 de ani
– Starostele, Eugen Bucătaru, se află în fruntea breslei din anul 1972
La Biserica Adormirea Maicii Domnului s-a săvârșit ieri, cu prilejul sărbătorii de Ovidenie, slujba de cinstire și pomenire a tuturor celor care au făcut și fac parte din breasla cizmarilor din Suceava.
În fiecare an, la data de 21 noiembrie, odată cu sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, sărbătoare cunoscută și sub numele de Ovidenia, Vovidenia sau Obrejenia, breasla cizmarilor suceveni, singura breaslă care-și continuă neîntrerupt vițuirea din anul 1813 și care și-a păstrat tradițiile, își sărbătorește hramul.
Biserica Adormirea Maicii Domnului, sau Sf. Maria cum îi spun sucevenii, ctitorită în anul 1639 de călugărițele Nastasia și Anghelina, pe locul în care, la 1395, boierul Iațcu (Iațco) din Mavrovlahia a ridicat mica mănăstire Panaghia din Ițcanii Vechi, prima mănăstire de călugărițe din Moldova, este păstrătoarea însemnelor de breaslă a cizmarilor suceveni, steagul și marea lumânare din ceară, care sunt scoase din biserică la această sfântă sărbătoare anuală.
La slujba de pomenire, oficiată de un sobor de șase preoți, au participat și în acest an meșterii cizmari, care-și mențin cu îndârjire organizarea de breaslă de 195 de ani.
Starostele
Starostele, sau președintele breslei cizmarilor, Eugen Bucătaru, ajuns în prag de vârstă octogenară, se află în fruntea breslei din anul 1972.
„Sucevean get-beget”, născut pe strada Cetății, meseriaș din anul 1942, cu ucenicia făcută, „cu contract”, în atelierul tatălui său, Eugen Bucătaru a preluat funcția de la Ioan Măciușanu, care a condus breasla înaintea sa vreme de 40 de ani.
„Verde” și încă energic la anii săi, starostele breslei cizmarilor suceveni își dorește înscrierea oficială, „constituirea legală a breslei” prin hotărâre judecătorească.
Forma aceasta veche de organizare rezistă doar datorită tradiției pe care meseriașii cizmari nu vor s-o lase pradă uitării.
Steagul breslei
După oficierea Sfintei Liturghii și a slujbei prin care au fost cinstite și pomenite numele membrilor breslei, steagul și lumânarea (care datează din anul 1883 și care, de la 1,8 m, a ajuns să măsoare doar 80 de cm) au fost scoase din biserică, iar breslașii, împreună cu preoții, s-au fotografiat lângă zvonița care adăpostește, sub cele trei arcade, clopotele bisericii.
Steagul, care are pe una din fețe icoana Maicii Domnului, iar pe cealaltă pe Sf. Gheorghe, purtat semeț de stegarul breslei, Gheorghe Gavriliuc, este o replică a vechiului steag păstrat din anul 1906.
Steagul original a fost predat la muzeu fiind înlocuit cu altul nou, pe care breslașii l-au comandat în anul 1984, plătind atunci pentru confecționarea lui suma de 3000 de lei.
Eugen Bucătaru își amintește că, în anii comunismului, li s-a interzis breslașilor să scoată steagul în procesiune și-atunci, ca să nu întrerupă tradiția, au continuat să-l scoată legându-i de lance un prosop și-un colac și purtându-l ca prapur.
„E păcat ca tradiția să se piardă”
Așa cum a precizat Eugen Bucătaru, breasla dispune de o arhivă cu documente și de două albume cu fotografii, pe care le-a depus, spre păstrare, la Fondul documentar de la Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”.
„Am căutat – spune starostele – pe cineva căruia să-i predau funcția. N-am găsit însă nici un membru al breslei care să dorească acest lucru”. „E păcat ca tradiția noastră să se piardă”, încheie el.
Pomenirea s-a încheiat după obiceiul creștin, cu bucate de post pregătite de familiile breslașilor. La următoarea sărbătoare, Eugen Bucătaru va avea vârsta de 80 de ani.
Suceava înregistra cu ani în urmă (la începutul anilor’70) peste 500 de membri ai breslei, cu timpul însă numărul acestora a scăzut simțitor, în anul 2000 fiind cca. 100 de breslași.
În prezent, așa cum spune starostele lor, sunt puțin peste 50, din care circa jumătate au participat ieri la această întrunire anuală.