Duminică, pe 15 august, când calendarul marchează Praznicul Adormirii Maicii Domnului sau Sf. Maria Mare, sărbătoare pregătită creștinește prin post (cel de-al treilea din an după Postul Paștelui și cel al sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel) se prăznuiește hramul Mănăstirii Hagigadar, lăcașul de cult armenesc de pe „Dealul lui Bulai”, din comuna Moara, din apropierea Sucevei.
Mănăstirea, construită în sec. al XVI-lea, al cărei ctitor, așa cum reiese din piatra inscripționată încastrată în zid, este Asdvadzadur Donavachian, un bogat negustor care a ridicat-o în anul 1512, este amplasată (după cum scrie Nicolae Iorga) „pe o culme rotundă, parcă ar fi făcută de mână de om, pe un gorgan înverzit”, numele său, Hagigadar (Hagioiagedar), însemnând „Împlinirea dorințelor”.
Mănăstirea, din locul numit cândva „Metocul armenesc”, este și astăzi „un loc vestit de închinare, la care vin din depărtări mari” nu doar armenii, ci o mulțime de credincioși ortodocși, care sosesc în pelerinaj pentru a se închina, a se ruga și a înconjura în genunchi lăcașul de cult, cu credința împlinirii dorințelor lor.
La hramul care se încheie cu o agapă creștină, pelerinilor li se servesc bucate specific armenești din care nu lipsesc supa de urechiușe și pilaful cu carne de vită.
