– O tragedie care s-a soldat cu moartea a cca. 10 milioane de oameni
– Printr-o rezoluție a Parlamentului Ucrainei, foametea cauzată de politica agricolă sovietică este considerată un act de genocid împotriva poporului ucrainean
La Galeria “Bucovina” din incinta Palatului Administrativ se deschide vineri, la ora 11:00, o expoziție de fotografie dedicată omagierii victimelor foametei din anii 1932-1933 din Ucraina.
Manifestarea, realizată de Prefectura Județului Suceava în colaborare cu Uniunea Ucrainenilor din România (UUR), cu sprijinul Consulatului General al Ucrainei la Suceava, își propune să facă cunoscută adevărata dimensiune a unei tragedii colective care s-a soldat cu moartea a cca. 10 milioane de oameni.
Profesorul Ioan Bodnar, președintele UUR – Ținutul Bucovina, consilier cu probleme de minorități în cadrul Compartimentului Integrare Europeană din structura organizatorică a Prefecturii și curatorul galeriei, s-a îngrijit de organizarea acestei expoziții care ilustrează o pagină cutremurătoare de istorie.
Genocidul ucrainean
Foametea din Ucraina, pentru care se utilizează termenul de Holodomor, a fost una dintre cele mai grave catastrofe naționale ale poporului din țara vecină.
Cercetătorii au căzut de acord asupra faptului că foametea a fost cauzată mai degrabă de politica agricolă a guvernului sovietic impusă de Stalin decât de cauze naturale, Holodomorul fiind denumit și „genocidul ucrainean”.
Parlamentul Ucrainei a aprobat, la data de 28 noiembrie 2006, o rezoluție care afirmă că foametea din perioada sovietică a fost un act de genocid împotriva poporului ucrainean. Campania de colectivizare pornită de statul sovietic s-a dovedit foarte nepopulară în rândul țăranilor ucraineni.
În perioada în care colectivizarea era un proces voluntar, foarte puțini țărani au acceptat să se înscrie în colhozuri. Din acest motiv, regimul sovietic a început să supună țărănimea unor presiuni pentru acceptarea colectivizării agriculturii. În perioada 1929 -1930, zeci de mii de activiști ai Partidului Comunist au fost trimiși în zonele rurale din Ucraina pentru a asigura accelerarea procesului de colectivizare.
O tragedie în masă
Activiștii trebuiau să zdrobească rezistență pasivă și nou apăruta rezistență activă la colectivizare prin așa-numita politică de „deculacizare”, arestarea chiaburilor (culacilor) și transferarea forțată a familiilor acestora în Urali și Asia Centrală.
Eticheta de „culac” a fost aplicată oricărui individ care se opunea procesului de colectivizare, indiferent de avere. Documentele arată că în jur de 300.000 de țărani, din populația de aproximativ 30.000.000 de ucraineni, au căzut victime acestei politici, iar ucrainenii au reprezentat 15% din totalul de 1,8 milioane de culaci colonizați cu forța pe cuprinsul întregii Uniuni Sovietice.
Colectivizarea forțată a avut efecte negative în toate zonele în care a fost aplicată, dar în Ucraina, care era cea mai productivă zonă agricolă a Uniunii Sovietice, noua politică a avut efecte dramatice.
În vreme ce cantitățile de cereale recoltate au scăzut, cotele datorate statului au rămas constante. Hrana a devenit insuficientă și au fost adoptate o serie de măsuri drastice cu privire la sustragerile din averea colhozurilor, măsuri care vizau inclusiv „pedeapsa cu moartea fără întârziere”.
Condițiile climaterice nefavorabile, lipsa animalelor de tracțiune și a tractoarelor necesare lucrărilor agricole au afectat cu precădere zonele rurale, lipsa hranei, tot mai acută, luând proporțiile unui fenomen colectiv, care prin numărul mare de victime, a avut dimensiunea unei tragedii în masă.
Grâu și sârmă ghimpată
Cu prilejul deschiderii expoziției va fi oficiată o slujbă de pomenire în memoria victimelor și va fi proiectat un film despre Holodomor, film pus la dispoziție de Consulatul General al Ucrainei la Suceava.
Elementul simbolic al manifestării va fi reprezentat de un snop de spice de grâu înfășurat cu sârmă ghimpată.
Expoziția va rămâne o săptămână în Galeria „Bucovina”, după care va fi expusă la Centrul Cultural al Ucrainei din București.
