Guvernul a decis să își angajeze răspunderea în Parlament pentru legea pensiilor, a anunțat premierul Emil Boc, la finalul ședinței de marți a Executivului.
Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern și va fi transmis Parlamentului, în vederea angajării răspunderii.
Șeful Guvernului a prezentat totodată prevederile legii de pensii, care confirmă integral informațiile transmise anterior de MEDIAFAX.
Astfel, vârsta de pensionare și stagiile complete de cotizare pentru femei vor crește cu trei luni pe an, începând cu 2015, pentru a egala vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în 2030, ceea ce va reduce însă numărul locurilor de muncă. Până în 2014, va continua creșterea vârstelor de pensionare la 60 ani pentru femei și la 65 ani pentru bărbați.
În prezent, vârsta medie de pensionare este de 63,8 ani pentru bărbați și de 58,9 ani în cazul femeilor.
Procedura va presupune creșterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obținerii unei pensii pentru limită de vârstă, de la 27 ani și 4 luni în trimestrul IV 2009 la 30 ani în 2015 și la 35 ani în 2030 (pentru femei), respectiv de la 27 ani și 4 luni la 35 ani în 2015 (pentru bărbați).
Stagiul minim de cotizare pentru obținerea unei pensii din sistemul unitar de pensii publice va crește gradual de la 12 ani și 4 luni la 15 ani în 2015, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Aceeași măsură de reevaluare a vârstelor standard de pensionare și a stagiilor complete de cotizare va fi luată atât pentru sistemele militarizate (armata, poliția, Serviciul Român de Informație, Serviciul de Informații Externe), prin majorarea graduală a vârstei standard de pensionare, până în 2025, de la 55 ani la 60 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, după modelul Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii, și creșterea stagiului complet de cotizare la 30 ani, din care efectiv ca militar 20 ani, cât și pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist.
Astfel, stagiul complet de cotizare pentru obținerea unei pensii pentru limită de vârstă va crește în cazul acestora de la 25 ani la 30 ani în 2025, iar stagiul minim de cotizare în specialitate va urca de la 15 ani la 20 ani în 2025.
În domeniul aeronautic, se are în vedere pensionarea acestei categorii de personal, începând cu data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor, conform încadrării în condiții speciale de muncă, cu reducere de maximum 10 ani față de vârsta standard de pensionare în condiții normale de muncă.
Se va realiza și uniformizarea vârstelor standard de pensionare și ale stagiilor complete de cotizare pentru judecători, procurori și personalul auxiliar din instanțe judecătorești și al parchetelor, dar și pentru parlamentari, funcționari publici parlamentari, funcționari ai Curții de Conturi și membrii personalului diplomatic și consular cu vârstele standard de pensionare aplicabile asiguraților actuali ai sistemului public de pensii.
Pentru angajații din sistemul militar, extinderea obligativității plății contribuțiilor de asigurări sociale va fi realizată concomitent cu creșterea salariilor brute, astfel încât introducerea contribuțiilor, de 10,5% din salariul brut, să nu afecteze venitul salarial net al acestora.
În prezent, vârsta de pensionare a magistraților este de 60 ani, în timp ce vârsta de pensionare în sistemul public este de 63,8 ani în cazul bărbaților și 58,9 ani în cazul femeilor.
Guvernul apreciază că egalizarea vârstei de pensionare va îmbunătăți sustenabilitatea financiară a sistemului, atât prin venituri mai mari, cât și prin cheltuieli mai reduse, dar în același timp se așteaptă ca ieșirile mai reduse de pe piața muncii să diminueze oferta de locuri de muncă și, implicit, să crească șomajul, în special în rândul tinerilor, se arată într-un document guvernamental obținut de MEDIAFAX.
Toate pensiile speciale vor fi integrate în sistemul public de pensii și recalculate în funcție de contribuție, ceea ce va conduce la o reducere a acestora în termen de maximum șase luni, angajatorul urmând să suporte o contribuție de asigurări sociale de 20,8%, iar angajatul de 10,5%.
„În termen de șase luni din momentul apariției legii, se face o procedură în care se ia pensie cu pensie-sunt 258.000 pensii de natura aceasta-și se recalculează ca și când ar fi plătit anume contribuții în sistemul public, pe sistemul de puncte. La finalul acestei proceduri, oamenii o să aibă un punctaj care, înmulțit cu valoarea punctului din momentul acela, o să însemne o sumă. Suma aceea se pune în plată, deci aia este suma care va fi primită ca pensie de persoana respectivă, indiferent cât a avut înainte, din momentul în care se termină aceste șase luni. După șase luni, când se face calculul, fiecare persoană începe să primească din luna următoare pensia cu valoarea nouă. Deci dacă acum o persoană are pensie de 35.000 și se calculează și ies 10.000 lei, atunci primește 10.000 lei. Persoanei respective nu i se ia dreptul care este pensia, ci i se revizuiește cuantumul”, a explicat și Mihai Șeitan, secretar de stat în Ministerul Muncii.
Astfel, începând cu 2010, data de intrare în vigoare a noii legi, persoanele care urmau să iasă la pensie cu vârste stabilite de legi speciale vor fi pensionate la vârstele stabilite prin calendarul de creștere pentru bărbați și femei, aplicat asiguraților din sistemul unitar de pensii publice.
Va fi extinsă categoria contribuabililor la sistemul de pensii prin includerea persoanelor care obțin venituri din profesii liberale, manageriat și asociații familiale. În prezent, conform datelor analizate la Ministerul Muncii și Agenția Naționale de Administrare Fiscală, sunt circa 400.000 de persoane din această categorie care plătesc impozite la bugetul de stat, dintre care doar 100.000 de persoane plătesc contribuții pentru pensii.
Prin noul sistem, toate persoanele care obțin venituri profesionale și nu plătesc contribuțiile pentru pensii vor fi obligate să achite aceste contribuții.
Va fi descurajată pensionarea anticipată parțială, iar în perioada cuprinsă între pensionarea anticipată parțială și data împlinirii vârstei standard de pensionare nu va fi admis cumulul pensiei anticipate cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie.
Vor fi astfel înăsprite condițiile de pensionare anticipată, prin majorarea penalizării la 0,75% pe fiecare lună de pensionare anticipată față de vârsta standard. În aceste condiții, penalizarea maximă urcă la 45% față de maximum 30% în prezent.
Anticiparea nu poate să depășească 60 luni (5 ani) față de vârsta standard de pensionare.
„Nimeni nu va mai putea să iasă la pensie anticipat mai mult de 60 de luni. Deci, 5 ani față de vârsta standard de pensionare. Omul care se află la pensie anticipată nu va putea cumula pensia anticipată cu veniturile salariale. Și atunci când persoana respectivă va împlini vârsta standard de pensionare, penalizarea se ridică”, a spus ministrul interimar al Muncii, Gheorghe Pogea.
Legislația privind procedurile de acordare a pensiilor de invaliditate va fi revizuită prin înlocuirea documentarului medical completat de medicul curant cu raportul medical de evaluare completat de medicul asigurărilor sociale.
„Tot ce intră de acum încolo ca documentar pentru pensia de invaliditate va avea o altă procedură. Nu va intra numai un documentar de la un doctor, ci va trece printr-un expert al Casei de Asigurări de Pensii, care este integrat în Institutul Național de Exepertiză Medicală. Acel om răspunde de corectitudinea medicală a elementelor care intră în sistem. În momentul în care se consideră că ceea ce intră în sistem, sub formă de documentare, este suspicios – s-ar putea omul să fi văzut niște falsuri acolo – ei au posibilitatea, prin contracte cu laboratoare și spitale, să reverifice documentarea și, dacă după reverificare nu trece, nu se acordă acea pensie”, a explicat Șeitan.
El a arătat că falsificarea documentației va fi considerată infracțiune și pedepsită inclusiv cu închisoare.
Posibilitățile de acordare a pensiei de invaliditate de gradul III vor fi restrânse la anumite categorii de situații și vârste, astfel încât această pensie să fie acordată exclusiv persoanelor în vârstă de minimum 45 ani.
„În România există 3 grade de invaliditate. Cel mai grav este I, în care persoana nu mai poate să lucreze și are nevoie de un însoțitor, pe urmă gradul II, în care persoana nu mai poate lucra, dar nu are nevoie de însoțitor, și gradul III, în care persoana poate să lucreze o perioadă din timpul normal de lucru. Aceste persoane nu vor mai fi încadrate în gradul III de invaliditate, mai ales când provin sau numai când provin din boli obișnuite sau din accidente în afara muncii. Deci, nu dacă au boli profesionale sau accidente de muncă. Dacă provin din astfel de boli, nu pot să obțin această pensie decât după vârsta de 45 de ani, considerându-se că în perioada înainte de 45 ani pot fi reșcolarizați pentru o meserie”, a spus Șeitan.
Punctul de pensie va fi indexat anual în funcție de inflația prognozată și cu 50% din creșterea reală a salariului mediu brut, în locul salariului mediu brut. Prin noul sistem, valoarea punctului de pensie va fi determinată prin aplicarea asupra valorii actuale a unui procent de creștere egal cu inflația prognozată pentru anul următor.
Prin noul sistem, valoarea punctului de pensie va fi stabilită anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și determinată prin majorarea ultimei valori a punctului din anul precedent cu rata inflației, la care se adaugă jumătate din creșterea reală a salariului mediu brut prognozat pentru anul următor.
În situația în care unul dintre acești indicatori prognozați pentru anul următor are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. Dacă indicatorii au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului din anul precedent.
Valoarea punctului de pensie poate fi majorată prin legile de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat în raport cu evoluția indicatorilor macroeconomici.
În documentul guvernamental se arată că Executivul ia în calcul că, prin indexarea pensiilor cu inflația, va crește numărul pensionarilor care vor dori să desfășoare o activitate economică pentru completarea veniturilor.
Elaborarea unor reglementări clare de colaborare între Casa Națională de Pensii, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Serviciul de Evidență Informatizată a Populației pentru identificarea, înștiințarea și penalizarea persoanelor care nu plătesc contribuții de asigurări sociale, crearea unei baze de date comune ANAF-CNPAS-SEIP-Registrul Comerțului, identificarea și înregistrarea la casele judenețe de pensii a persoanelor care obțin venituri profesionale (liber profesioniști, manageri, asociații familiale) și suportarea din bugetul de stat a indemnizației de însoțitor pentru pensionarii de gradul I, nu de la bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt alte măsuri analizate la nivelul Guvernului.
„Această lege va avea un impact pozitiv în timp. De exemplu, pentru 2010 impactul bugetului asigurărilor sociale de stat va presupune o reducere cu 0,5% din PIB, iar în 2020 impactul va fi de 2,1% din PIB”, a spus Pogea.
Premierul Emil Boc a arătat că bugetul de pensii a înregistrat deficite anuale cronice începând cu anul 2006, iar în 2009 a fost înregistrată cea mai mare valoare a deficitului din ultimii zece ani, ceea ce a impus ca bugetul de stat să împrumute bugetul de asigurări sociale cu aproximativ 1,5 miliarde euro, reprezentând 15% din cheltuielile anuale cu pensiile.
Conform datelor prezentate de șeful Guvernului, numărul total de pensionari se ridică în prezent la 5,7 milioane persoane, iar cel al contribuabililor la 4,9 milioane persoane.
Numărul pensiilor de invaliditate a crescut, preponderent fără justificări medicale, de la 600.000 beneficiari, în 2001, la circa 900.000 persoane în 2009, iar pensionările anticipate parțiale s-au triplat, ajungând la un total de 112.000 persoane, cu tendință de creștere.
Potrivit premierului, deși vârsta de pensionare în trimestrul IV al acestui an este de 58,9 ani pentru femei și 63,8 ani pentru bărbați, vârsta „reală” de ieșire la pensie este de 54 ani, ca urmare a regulilor aplicate pe baza grupelor de muncă, pensiilor de invaliditate, pensiilor de urmaș, legilor speciale.
El a arătat totodată că diferența dintre cea mai mică și cea mai mare pensie din sistemul public, reglementat de aproximativ 80 acte normative, este una foarte mare, între 350 lei cât reprezintă pensia socială minimă și 35.000 lei, pensie specială pentru „un aviator din Cluj”. Cea mai mare pensie din sistemul public actual este de 23.758 lei.
