Guvernul a decis ca apartamentele din blocuri încadrate în clasa I de risc seismic să nu fie asigurate împotriva cutremurului decât după consolidare, chiar și după aplicarea Legii privind asigurarea obligatorie a locuințelor, confirmând astfel informațiile transmise anterior de MEDIAFAX.
Decizia a fost luată în ședința de ieri a Guvernului.
„Introducem o interdicție de asigurare a locuințelor situate în clădirile expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, până la data recepției la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor. Au dreptate asiguratorii, aici nu mai e vorba de o probabilitate în cazul acestor clădiri, este vorba de o certitudine că vor cădea și, atunci, indirect obligăm și proprietarii să se încadreze în programul aflat la Ministerul Dezvoltării și în care în fiecare an facem o economie de 90% din sumele care se alocă”, a declarat ministrul Administrației, Vasile Blaga.
El a arătat că va fi totodată limitată posibilitatea de control asupra polului de asigurare a dezastrelor de către anumite societăți de asigurare.
„Limităm posibilitatea de control asupra polului de asigurare asupra dezastrelor a unor societăți de asigurare care fac parte din grupuri în detrimentul altora care nu fac parte din nici un grup. Practic, înlocuim termenul de 90 zile de la data adoptării normelor de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu o dată ce va fi comunicată prin ordin al președintelui CSA, de la care persoanele fizice și juridice sunt obligate să își asigure împotriva dezastrelor naturale toate construcțiile. Stabilim și posibilitatea ca suma asigurată obligatoriu și prima obligatorie aferentă să fie modificate anual prin ordin al președintelui CSA, în baza unor criterii care se stabilesc prin același ordin, iar criteriile care stau la baza modificării să vizeze suprafețele locuinței, costurile de înlocuire și rata. Acum este numai pe două tipuri, construcție de cărămidă sau din alte materiale”, a arătat Blaga.
Agenția MEDIAFAX a prezentat anterior un document oficial din care rezulta că apartamentele din blocuri aflate în clasa I risc seismic nu vor putea fi asigurate pentru cutremur nici după aplicarea Legii privind asigurarea obligatorie, ci doar după consolidarea clădirii, la cererea firmelor de asigurări, care au transmis autorităților că nu își asumă riscul acestor locuințe.
În documentul citat, elaborat la începutul lunii martie, este amintit că Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor nu prevede nici o excepție de la această obligativitate, dar este precizat în același timp că, în cazul locuințelor situate în clădirile cu risc seismic ridicat, producerea daunelor reprezintă „o certitudine”, din cauza gradului de avariere, și nu o probabilitate, ceea ce încalcă principiile fundamentale de desfășurare a activității de asigurare, potrivit cărora riscul asigurat este un eveniment viitor posibil, dar incert.
„Ca urmare, s-a propus de către industria asigurărilor ca locuințele aflate în această situație să fie exceptate de la asigurarea obligatorie și să fie asigurate pentru oricare din riscurile prevăzute de Legea 260/2008 numai după consolidarea clădirilor în care se află. Astfel, propunerea ca locuințele situate în clădirile expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic să nu se asigure pentru nici unul din riscurile prevăzute de lege, până la data recepției la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor, a fost introdusă în proiectul de modificare a Legii 260/2008”, se arată în documentul obținut de MEDIAFAX.
Conform Prefecturii București, în cazul unui cutremur cu intensitatea mai mare de 7 grade Richter în Capitală pot fi distruse sau avariate circa 35.000 de construcții, în municipiu fiind identificate peste 5.000 de construcții cu grad de risc seismic ridicat, dintre care 392 clădiri multietajate sunt în clasa de risc seismic I.
Consolidare zero
În ultimii 18 ani, la nivelul întregii țări au fost finalizate lucrări de consolidare la doar 14 clădiri, dintre care 12 în București, pentru celelalte blocuri nefiind primite solicitări din partea proprietarilor.
Conform legii, lucrările de proiectare și execuție a operațiunilor de consolidare pentru locuințele aparținând persoanelor fizice sunt finanțate integral de la buget, iar proprietarii sunt obligați să restituie în rate lunare egale, fără dobândă, eșalonate pe un interval de maximum 25 ani, contravaloarea execuției lucrărilor de consolidare. Pentru această plată se instituie o ipotecă asupra casei.
Surse oficiale au declarat agenției MEDIAFAX, la începutul anului, că Guvernul intenționează să elimine condiția impunerii unei ipoteci asupra imobilului consolidat împotriva cutremurului, prin care statul se asigură că proprietarii rambursează suma investiției, și să nu mai solicite acestora să restituie banii cheltuiți de autorități, pentru a urgenta lucrările de consolidare.
Clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în municipiul București, în județele aflate sub influența zonei seismologice din Vrancea, în Banat și zona Făgărașului.
Ritmul scăzut al contractării și finalizării lucrărilor de consolidare este explicat de autorități și prin dificultatea cu care sunt obținute acordurile proprietarilor pentru efectuarea lucrărilor de intervenție.
Legea privind asigurarea obligatorie a locuințelor ar putea fi pusă în aplicare de la 1 iulie, dată până la care societatea care va emite polițele va fi pregătită să emită și să gestioneze asigurările, iar contractul de reasigurare va fi încheiat, potrivit autorităților.
Conform datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, gradul de cuprindere în asigurare a fondului locativ național se situează în jurul a 15%.
Fondul locativ național numără peste opt milioane de locuințe.
