Guvernul a modificat în urcare estimarea privind cheltuielile bugetare primare pentru finele anului, concomitent cu o reducere a veniturile prognozate, după ce la finele primului semetru a depășit nivelul de cheltuieli stabilit cu FMI, potrivit variantei finale a scrisorii suplimentare de intenție.
În documentul obținut de MEDIAFAX se arată că pentru finele anului a fost stabilit un nivel al cheltuielilor de 131,5 miliarde de lei, în urcare de la nivelul anterior de 130,9 milioane de lei. În același timp, nivelul veniturilor pentru finele anului a fost revizuit în scădere cu 1,6 miliarde de lei la 158 de miliarde de lei.
Cheltuielile curente primare includ cheltuielile de personal, cu bunurile și servicile exclusiv fonduri UE nerambursabile, subvenții, transferuri către entități publice, pensii, respectiv categoria de asistență socială din bugetul asigurărilor sociale și o treime din aceeași categorie din bugetul de stat, ajutorul de stat și alte cheltuieli din categoria transferuri, Fondul de rezervă, precum și alte cheltuieli raportate lunar.
Potrivit acordului, România trebuie să se încadreze în acest an într-un deficit bugetar de 34,65 miliarde de lei (echivalentul a 6,8% din PIB), țintă nemodificată, ceea ce înseamnă că au fost reduse sensibil sumele aferente cheltuielilor de investiții.
În primele șase luni ale anului, Guvernul a efectuat cheltuieli primare de 66,97 miliarde de lei, peste nivelul agreat în acord, de 66,2 miliarde de lei.
Deși estimarea privind deficitul bugetar de la finele anului a rămas nemodificată, Guvernul a majorat nivelul deficitului bugetar estimat pentru finele lunii septembrie, cu 2,5 miliarde de lei, de la 25,7 miliarde de lei la 28,2 miliarde de lei.
După primele șapte luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 20 de miliarde de lei, echivalentul a 3,9% din PIB.
La prima rectificare bugetară din acest an, aprobată la jumătatea lunii august, Guvernul a estimat în scădere veniturile la bugetul consolidat cu 3,4 miliarde lei, iar cheltuielile cu 714 milioane lei, cele mai mari diminuări de încasări fiind la impozitul pe venit, accize și impozitul pe profit, Finanțele bazându-se pe resurse suplimentare din creșterea TVA.
