Comunitatea din Adâncata s-a adunat, duminică, la bisericuța de lemn Sfântul Dumitru, veche de peste jumătate de mileniu, pentru „un eveniment de suflet”, cum l-a numit primarul Viorel Cucu. Festivalul produselor tradiționale de post a ajuns la ediția a XII-a, demonstrând că postul nu înseamnă doar restricții, ci și creativitate, generozitate și comuniune.
Duminica a început cu rugăciune. Enoriașii au primit binecuvântarea preotului paroh Mitu Pascal în interiorul bisericii de lemn, un monument istoric ce dăinuie de peste 500 de ani, recent restaurat. Printre tinerii care păstrează vie tradiția participării la slujba de duminică l-am întâlnit pe Iustinian, un băiat de 12 ani, elev al preotului Pascal. Cu o maturitate surprinzătoare, băiatul ne-a îndemnat să descoperim tainele cărților vechi: „Răsfoiți Apostolul, citim din el în fiecare duminică, la Sfânta Liturghie!”, ne-a spus el, mândru de moștenirea primită.
- De la 9 la 27 de gospodine: Un festival care a crescut an de an
După slujbă, în sala special amenajată în curtea bisericii, apetisantele bucate invitau oaspeții la degustare. Mândru de gospodinele satului, primarul Viorel Cucu a venit îmbrăcat cu o cămașă populară cu mărgele, cusută de soția lui, și s-a declarat recunoscător pentru generozitatea de care au dat dovadă femeile din sat. De asemenea, a mulțumit preotului Mitu Pascal, pe care l-a numit „îndrumătorul și sfetnicul nostru” și cel care a inițiat acest festival al bucatelor de post tradiționale.
Un aspect remarcabil este faptul că festivalul rămâne unul finanțat de participanți, nu de instituții: soția primarului a refuzat categoric sugestia de finanțare publică, arătând că pentru a păstra spiritul autentic al „festivalului gospodinelor și al bisericii vechi” trebuie ca în continuare fiecare familie să pregătească bucatele pe cheltuiala proprie.
- La Adâncata, ciupercile sunt „vedetele” postului
În comuna Adâncata, situată la granița simbolică dintre Moldova și Bucovina, bucătăria de post reflectă acest amestec cultural, punând accent pe ingrediente locale precum ciupercile de pădure, urzicile, spanacul, leorda, fasolea și cartofii, după cum a arătat Elena Cucu.
Totuși, de departe vedetele postului sunt ciupercile. Aici se prepară frecvent tocănițe de ghebe (opintici) sau hribi și sarmale în care carnea este înlocuită cu ciuperci tocate. Fasolea bătută, cu multă ceapă prăjită deasupra, și ciorba de fasole cu afumătură de post (legume afumate) sunt alte specialități de post din casele localnicilor.
- Peste 60 de feluri de post, la ediția din acest an
La ediţia din acest an a festivalului, gospodinele din Adâncata au prezentat spre degustare peste 60 de feluri de mâncăruri și dulciuri de post. În oalele de lut și pe platouri au fost sarmale cu crupe, cu urzici, cu ciuperci, cu nucă măcinată, cu sfeclă roșie; salate de fasole, vinete, ciuperci sau de cartofi, chiftele de soia, paste sau piftie cu ciuperci, mâncăruri din orez, piftie de bureți, tarte cu mere, mere în foietaj, chiroște, savarine de post cu lapte de vanilie, dulciuri şi cozonac de post. Produsele prezentate au fost pregătite după reţete de familie, păstrate de la o generație la alta, dar oaspeții au avut ocazia să deguste și mâncăruri cu ingrediente din supermarketurile de astăzi.
Printre cele care și-au arătat măiestria în arta culinară a fost și Maria Dîrvariu, care a adus ardei umpluți cu bureți de pădure, cu soia, ceapă și legume, mâncare rece de hulubițe, chifteluțe de bureți și turte coapte fără ulei. Elena Apetrei a venit cu sarmale în foi de sfeclă roșie, cu opintici și zarzavaturi din grădina proprie; iahnie de soia adusă din Japonia și aclimatizată în grădina familiei; șnițele din hulubițe, turtițe cu cartofi coapte pe plită, negrese cu gem de prune. Maria Botușan a gătit sarmale cu opintici, urzici și legume; prune afumate cu orez și portocale; urzici, salată de sfeclă roșie, salată de fasole boabe cu ceapă marinată; negrese cu mere și nuci. Mihaela Ichim a atras atenția vizitatorilor cu florile de ciocolată și căpșuni.
- Ștafeta generațiilor: De la 13 la 90 de ani
Festivalul a unit toate vârstele. Cea mai tânără participantă, o adolescentă de 13 ani, a expus preparatele alături de o bunică de 90 de ani, demonstrând că tainele bucătăriei de post nu se pierd. Pentru efortul lor, gospodinele au primit din partea Elenei Cucu daruri simbolice, ustensile de bucătărie care să le ajute în pregătirea viitoarelor mese de sărbătoare.
Atât în regiunea istorică Bucovina, cât și în „Regat”, postul depășește simpla interdicție alimentară, fiind o perioadă de curățire spirituală și, mai ales, de disciplină comunitară. În satele sucevene ritualurile religioase creștin-ortodoxe se împletesc cu cele populare. La începutul postului, gospodinele pregătesc „oalele și blidele de post”, curățându-le ritualic pentru a elimina orice urmă de „frupt” sau alimente „de dulce”.
Urmează curățenia riguroasă din Săptămâna Mare, când curțile sunt măturate, șurile curățate, gardurile reparate și casa este pregătită pentru sărbătoare. Perioada postului este marcată de absența petrecerilor, a nunților și a distracțiilor, fiind un interval dedicat meditației și ispășirii păcatelor.
Menționăm că printre oaspeții de duminică ai festivalului de la Adâncata au fost mulți lideri liberali, colegi de partid ai primarului Viorel Cucu, printre care deputatul Ioan Balan, subprefectul Bogdan Păstrăv, șeful Inspectoratului Școlar, Ciprian Anton, consilierul local Lucian Harșovschi și primarul de Pojorâta, Bogdan Codreanu.
