Declararea, luni, ca neconstituțională a noii Legi ANI oferă posibilitatea adoptării unei noi legi care să fie conformă cu obligațiile asumate de România la data aderării, a declarat, marți, purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray.
El a menționat, într-un briefing de prezentare a rapoartelor pe tema justiției din România și Bulgaria, criticile din raport legate de reorganizarea ANI.
„Ieri (luni – n.r.), Curtea Constituțională a dat un verdict în sensul că legea revizuită este neconstituțională. Acest lucru oferă posibilitatea adoptării unei noi legi în conformitate cu obligațiile României pentru aderare. CE solicită României să-și onoreze angajamentele, identificând cele mai adecvate mijloace juridice prin care să reinstituie competențele Agenției Naționale de Integritate”, a spus Gray.
El a adăugat că „România trebuie să încerce să asigure un sprijin politic cu bază largă pentru lupta eficientă împotriva corupției”.
Purtătorul de cuvânt european a menționat realizarea de progrese importante, cum ar fi adoptarea noilor coduri de procedură penală și civilă. „Însă, deși s-au înregistrat aceste progrese, raportul arată că sunt și probleme cu eforturile României, iar angajamentul politic nu este suficient pentru a sprijini procesul de reformă. În plus, la nivel înalt în domeniul justiției, nu există o asumare în ceea ce privește reforma”, a spus Gray, sintetizând conținutul raportului referitor la România.
El a menționat, de asemenea, că există o lipsă de eficiență a sistemului de justiție și o lipsă de coerență a jurisprudenței, acestea fiind în continuare „probleme reale și puncte slabe în România”.
El a mai spus că CE solicită României să corecteze aceste puncte slabe cât mai repede pentru impulsionarea procesului de reformă.
Întrebat ce sancțiuni riscă România în cazul în care nu-și respectă angajamentele privind Legea ANI, Gray a spus că rezultatele înregistrate de această agenție sunt „valoroase și trebuie să continue”, el precizând însă că „nu este momentul acum pentru a vorbi despre sancțiuni”.
„Nu cred că acum este cazul să vorbim despre sancțiuni. Acum este momentul pentru ca autoritățile din România să-și ia acele angajamente necesare, să le respecte și să readucă România pe direcția pe care au promis că vor merge la momentul aderării”, a spus Gray.
CE a dat publicității, marți, cel de al patrulea raport anual de la crearea MCV cu privire la stadiul procesului de reformă, document ce cuprinde o analiză a situației din Justiție și recomandări privind următoarele măsuri care trebuie luate în domeniu.
Noua Lege ANI compromite grav eficacitatea procesului de verificare, de sancționare și de confiscare a bunurilor nejustificate și nu este conformă cu angajamentele asumate de România la momentul aderării, se arată în raportul CE.
Executivul UE „invită” România să ia o serie de măsuri imediate în lupta împotriva corupției, menționând explicit corectarea Legii ANI, monitorizarea sancțiunilor aplicate în cazurile de corupție la nivel înalt și instaurarea transparenței depline în domeniul achizițiilor publice.
CE arată că, în pofida unor progrese în anumite domenii, există importante neajunsuri în eforturile României de a înregistra progrese în cadrul MCV, că angajamentul politic este insuficient, iar amendamentele la Legea ANI reprezintă un serios pas înapoi.
În 13 iulie, șeful statului a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu Legea ANI reexaminată, menționând că dispozițiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competența Senatului în calitate de prima Cameră sesizată și a Camerei Deputaților, în calitatea de Cameră decizională.
La data de 12 mai 2010, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională, act normativ reexaminat la solicitarea președintelui Traian Băsescu.
Senatorii au adoptat raportul Comisiei juridice, prin care au fost acceptate doar câteva din solicitările de reexaminare formulate de șeful statului și se corectau unele prevederi declarate neconstituționale. Prin votul dat de plenul Senatului s-a respins prelungirea termenului de la un an la trei ani pentru prescripția verificărilor declarației de avere, precum și reînființarea comisiilor de cercetare a averilor.
În timpul dezbaterilor, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a susținut că, dacă senatorii adoptă proiectul în varianta propusă de Comisia juridică, România dă un semnal că nu este interesată de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).
Anterior, Comisiile de specialitate, inclusiv cea privind Drepturile Omului, condusă de senatorul UDMR Gyorgy Frunda, respinseseră mai multe solicitări ale președintelui Traian Băsescu din cererea de reexaminare a Legii ANI, printre care reînființarea unor comisii de cercetare a averilor prevăzute în Legea 115/1996.
După adoptarea Legii de către Senat, președintele Comisiei Juridice de la Cameră, Daniel Buda, i-a cerut Robertei Anastase, să nu trimită actul reexaminat la promulgare, pentru că în cazul articolului privind reînființarea comisiilor de cercetare a averilor, eliminat de Senat, Camera are rol decizional. Daniel Buda a invocat în acest sens articolul 75 alineatul 4 din Constituție. Conform acestuia, în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care intră în competența sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă și cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgență.
Președintele Camerei Deputaților, Roberta Anastase, a declarat apoi pentru MEDIAFAX, că le-a solicitat membrilor Biroului Permanent să se pronunțe dacă trebuie sesizată Comisia juridică pe legea ANI, urmare a solicitării lui Daniel Buda. După numai o zi, Anastase, a anunțat că Legea ANI va pleca la promulgare.
Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, la TVR, că senatorul UMRD Gyorgy Frunda a avut, în cazul modificărilor la Legea ANI din Comisia senatorială pe care o conduce, o poziție împotriva intereselor României, țară care s-a compromis din punct de vedere al credibilității.
„Domnul Gyorgy Frunda a avut o poziție împotriva intereselor României nu pentru că e ungur, ci pentru că, probabil, are de ascuns ceva, el și clientela lui”, a spus Băsescu, întrebat cum comentează faptul că un membru al coaliției a contribuit la o schimbare importantă a unei legi care este monitorizată de Comsia Europeană.
Președintele a spus că Frunda știa foarte bine ce face și că senatorul UDMR a pus deasupra intereselor țării pe cele personale și de grup.
