Ghidurile medicale reprezintă un instrument de protecție atât pentru doctori, cât și pentru pacienți în cazul unor eventuale suspiciuni sau acuze de malpraxis, a anunțat, joi, Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătății, la lansarea primului ghid actualizat pentru managementul astmului.
„Mă bucur foarte mult că sistemul a început să se miște și în această direcție a elaborării de ghiduri medicale în diferite specialități și țin să felicit Societatea Română de Pneumologie, conferențiarul Florin Mihălțan, pentru că a avut inițiativa și a pus în practică elaborarea acestui ghid. Am convingerea că ghidurile clinice reprezintă un prim pas în creșterea calității îngrijirilor, furnizând un standard pe baza căruia este evaluată calitatea serviciilor. În plus, ghidurile medicale realizează consensul între specialiști și ajută la lămurirea sau evitarea situațiilor ambigue, reducând astfel riscurile oricărei intervenții. Ghidurile sunt și un instrument de protecție, atât pentru medic, cât și pentru pacient în cazul unor eventuale suspiciuni sau acuze de malpraxis”, a spus Eugen Nicolăescu.
În plus, ghidurile clinice reprezintă garanția faptului că pacientului i se acordă cel mai bun tratament, a adăugat demnitarul.
Din punctul de vedere al Ministerului Sănătății Publice (MSP), care este administratorul sistemului, aplicarea ghidurilor clinice crește calitatea serviciilor medicale în timp ce scade costurile.
„Nu în ultimul rînd, respectarea ghidului poate duce, în timp, la diminuarea legăturilor nepotrivite dintre medici și producătorii și furnizorii de materiale sanitare și medicamente, în sensul că nu se vor mai prescrie medicamente în funcție de lobby-ul unui producător sau altul, ci se va prescrie ceea ce recomandă ghidul clinic”, a mai spus Nicolăescu.
Ministrul Sănătății intenționează ca, împreună cu Colegiul Medicilor din România și specialiștii, să elaboreze și o grilă de evaluare a aplicării protocoalelor și a măsurilor ce se impun în cazul nerespectării lor.
Potrivit managerului Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie (SRP), ghidul trebuie să fie un instrument de bază în cadrul demersurilor de prevenire, tratare și diminuare a efectelor astmului asupra populației din România. Astmul afectează în toată lumea aproximativ 300 de milioane de persoane, iar prevalența globală este de 1-18 la sută, cu o creștere moderată în anumite țări.
Potrivit OMS, anual astmul provoacă aproximativ 250.000 de decese în toată lumea. În România, nu există studii epidemice de anvergură, însă din datele existente rezultă că prevalența la copii a crescut de la cinci la șapte la sută în intervalul 1994-2001, în prezent unul din 20 de copiii de vârstă școlară putând suferi de astm. De asemenea, aproape un milion de români suferă de astm, a mai spus Mihălțan.
La adult, diagnosticul este pus în baza testelor de provocare bronșică, frecvența este de 7,48 la sută, ajungând până la 10,43 la sută. Studiile comparative cu alte țări arată că în România astmul apare ca fiind mult subdiagnosticat, deși este de 300 de ori mai frecvent decât cardiopatia ischemică, de 33 de ori decât cancerul pulmonar, de 22 de ori decât cel de sân de 15 ori decât accidentul vascular cerebral și de cinci ori decât SIDA.
„O treime din cazurile de astm sunt rezultatul urbanizării, adică al poluării și mă refer la poluarea casnică și industrială”, a mai spus Mihălțan.
Potrivit președintelui SRP, specialiștii români au nevoie de ghiduri și protocoale terapeutice, în contextul în care astmul este o maladie cronică cu prevalență mare și în continuă creștere.
Astmul trebuie controlat periodic, întrucât nu se vindecă niciodată, ci doar se modifică tratamentul. Costul astmului în Europa este de 17,7 miliarde de euro pe an, 9,8 miliarde de euro reprezentând costuri indirecte și 7,9 miliarde de euro, costuri directe.
