Ministrul Educației, Daniel Funeriu, a declarat, joi, la dezbaterea publică a proiectului Legii educației, că actul normativ nu rezolvă peste noapte problemele existente în învățământ, dar creează cadrul în care învățământul se va dezvolta în câțiva ani.
Funeriu le-a spus participanților la dezbatere că sarcina Ministerului Educației a fost de a propune o viziune coerentă în domeniul învățământului. El s-a declarat „mulțumit de dinamica dezbaterilor”, precizând totuși că i-ar fi plăcut ca și partidele politice să se fi implicat mai mult.
„A fost una dintre cele mai dezbătute legi, am avut dreptul chiar și la o moțiune care, în mod bizar, ataca o lege care era în dezbatere”, a susținut Funeriu.
Ministrul Educației a făcut o scurtă prezentare a principalelor modificări propuse prin proiectul de lege, menționând introducerea obligativității învățământului până la vârsta de 16 ani și a claselor pregătitoare, dar și introducerea clasei a IX-a în învățământul gimnazial.
Funeriu a explicat că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu vizează reducerea abandonului școlar, precizând că 20 la sută dintre copii abandonează școala după finalizarea clasei a VIII-a, în special în mediul rural, unde părinții preferă să-i pună la muncă în loc să-i trimită la liceu într-o altă localitate.
„Dacă această tranziție se va face la 16 ani, vor crește șansele de a continua școala”, a afirmat Funeriu, precizând însă că trecerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial nu se va face începând cu anul școlar viitor, întrucât acest lucru nu este încă posibil.
Ministrul a mai vorbit și despre modernizarea programei școlare, precizând că aceasta trebuie să fie corelată cu procedurile de evaluare și introdusă în sistem doar atunci când cadrele didactice vor fi pregătite.
Daniel Funeriu a mai declarat că proiectul de lege are ca scop oferirea unui învățământ de calitate, iar acest lucru nu poate fi făcut fără implicarea autorităților locale, fără formarea profesională a cadrelor didactice și fără acordarea unor salarii decente profesorilor.
Ministrul Educației s-a referit și la învățământul universitar, despre care a afirmat că „trebuie recredibilizat”, deoarece acesta suferă de o lipsă de credibilitate care izvorăște din lucruri precum anunțurile din campusuri privind vânzarea lucrărilor de licență, practicile neacademice prezentate de către presă sau din atitudinea unor oameni din conducerea universităților care au un singur interes, respectiv modul de alegere a rectorilor.
Funeriu a spus că printre măsurile propuse pentru învățământul universitar se numără concentrarea resurselor în universități și clasificarea universităților în funcție de misiunea specifică. El a explicat că universitățile vor putea organiza cursuri până la licență, masterat sau doctorat, în funcție de performanțe.
„Ideea potrivit căreia am dori să politizăm conducerea universităților nu este nici în spiritul, nici în litera acestei legi. Aceste atacuri au venit din partea a doi rectori”, a mai spus ministrul Educației.
Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale prezenți la dezbatere au solicitat luarea unor măsuri pentru creșterea calității învățământului în mediul rural, introducerea asistentului social în școală, dar și implicarea elevilor în consiliile de administrație, astfel încât părerile lor să fie avute în vedere atunci când sunt luate decizii care îi privesc.
Reprezentanții asociațiilor de părinți au arătat că au centralizat propunerile de modificare a proiectului de lege și vineri le vor trimite Ministerului Educației. Părinții au solicitat organizarea învățământului într-un singur schimb și eliminarea „programului încărcat și dezorganizat” al copiilor.
Directorul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), Șerban Iosifescu, a făcut câteva observații la proiectul Legii educației, printre care faptul că educația timpurie este un domeniu insuficient dezvoltat.
Iosifescu a mai spus că în proiectul Legii educației ar trebui introdusă obligativitatea verificării periodice a școlilor până în 2012, introducerea formatorului în statutul personalului didactic și a unui sistem internațional de indicatori a căror definire să fie cuprinsă în lege ca atribuție a ministerului.
Premierul Emil Boc a declarat, miercuri, că Executivul a fost convocat, luni, într-o ședință specială de Guvern pentru aprobarea legii educației, astfel încât aceasta să intre imediat în dezbatere parlamentară.
După ședința din 17 martie, premierul Emil Boc a anunțat că proiectul de lege privind educația națională a fost discutat și avizat de Guvern, într-o primă lectură, urmând să fie prezentat în dezbatere publică pentru o perioadă de două săptămâni, la finalul căreia va fi dezbătut din nou în Guvern în vederea aprobării finale.
Ulterior, Executivul a amânat adoptarea proiectului de lege, pentru a analiza propunerile avansate în vederea modificării actului nornativ.
Senatorii au respins, miercuri, moțiunea simplă pe Educație inițiată de PNL și sprijinită de PSD.
Joi, senatorii PSD Ecaterina Andronescu și Ioan Mang i-au solicitat ministrului Educației, Daniel Funeriu, retragerea Legii educației din circuitul legislativ și reinițierea dialogului și dezbaterii publice.
Senatorii PSD l-au acuzat, într-o conferință de presă, pe ministrul Educației că nu a respectat procedura legislativă pentru Legea educației și nu a organizat o dezbatere publică asupra proiectului înainte de a-l supune aprobării în Guvern și trimiterii la Parlament.
Ecaterina Andronescu a formulat mai multe critici la adresa proiectului de lege inițiat de Ministerul Educației, acuzând actuala putere că încearcă, prin modificările propuse, „să crească și mai mult controlul asupra universităților și instituțiilor de învățământ”.
