Funcționarii publici vor declanșa greva generală pe termen nelimitat din 27 septembrie, a anunțat, ieri, liderul Sindicatului Național al Funcționarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, apreciind că „funcționarul public este flămând și îndatorat”.
El a declarat, într-o conferință de presă, că aproximativ 34.000 de funcționari publici afiliați la Sindicatul Național al Funcționarilor Publici vor intra în grevă generală pe termen nelimitat, din 27 septembrie, cerând revenirea la salariul avut înainte de diminuarea cu 25%, stoparea disponibilizărilor și protecția juridică a funcționarilor publici.
Președintele SNFP a spus că este posibil ca Federația Națională a Sindicatelor din Administrație să se solidarizeze cu greva generală a SNFP.
„Dacă vom reuși să corelăm acțiunile sindicale și cu alte federații, putem devansa data grevei generale în 22 septembrie, atunci când va fi un mare miting în Capitală, dar noi nu vom mai participa la pichetări și mitinguri pentru că nu am rezolvat nimic cu aceste proteste”, a afirmat Sebastian Oprescu.
Potrivit acestuia, odată cu declanșarea grevei generale va fi blocată activitatea în 350 de instituții publice din administrația publică centrală și locală, precum Garda Financiară, Inspecția Muncii, Protecția Consumatorilor, CNSAS, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor, Garda Națională de Mediu.
Liderul Sindicatului Național al Funcționarilor Publici a mai spus că jumătate dinte funcționarii publici au un salariu cuprins între 600 și 700 de lei.
„Funcționarul public este flămând, îndatorat, n-are stabilitatea locului de muncă, stabilitate salarială, iar cu acești funcționari nu se pot combate fenomenele care afectează bugetul de stat, adică evaziunea fiscală, munca la negru, protecția consumatorului”, a adăugat Oprescu.
Sindicaliștii mai cer protecția juridică a funcționarilor publici „împotriva abuzurilor contribuabililor de rea-credință și a oamenilor politici aflați în fruntea instituțiilor publice față de funcționarii aflați în exercitarea prerogativelor de autoritate de stat”.
Ei arată că statul de drept nu poate exista fără ca funcționarul public, purtător de autoritate, să beneficieze de protecția legii.
„Răspunderea juridică a funcționarului public să nu poată fi atrasă decât după judecarea actului de autoritate impus de către acesta. Dacă actul de autoritate este viciat de interese personale, atunci, și numai atunci, funcționarul public să răspundă juridic”, mai arată liderii SNFP.
Potrivit sursei citate, solidarizarea organizațiilor sindicale este o necesitate în această perioadă și trebuie să se reflecte prin organizarea unor acțiuni de protest comune, „imediate și radicale”.
Peste 20.000 de sindicaliști ai CNSLR-Frăția vor participa, în 22 septembrie, la un miting și un marș în Capitală, a anunțat, luni, președintele Confederației, Marius Petcu.
Petcu a declarat, luni, după Consiliul Național al CNSLR-Frăția, că s-a decis organizarea unui miting și a unui marș, în aceeași zi cu anunțatul protest al Federației „Sanitas”, în 22 septembrie, și că a transmis și celorlalte confederații propunerea de a face un protest comun, dar nu a primit semnale că ar fi de acord.
„Îi aștept pe colegii mei de la celelalte confederații. Până la urmă lupta noastră nu este pentru a satisface cerințele membrilor CNSLR-Frăția, sunt pentru toți salariații din România, nu văd de ce data de 22 septembrie nu este potrivită și pentru celelalte confederații sindicale”, spunea Petcu.
Petcu a precizat că, dacă există neînțelegeri sau divergențe între liderii de sindicat, ele nu sunt justificate pentru a expune membrii de sindicat.
„Noi vrem să dăm semnalul că dincolo de dispute, oamenii sunt așteptați să își manifeste nemulțumirea, pentru că drepturile lor au fost încălcate”, a subliniat liderul sindical.
Petcu a mai spus că prin mitingul din 22 septembrie încearcă să tragă un semnal serios de alarmă, că nu mai acceptă această politică de austeritate „pusă doar pe umerii salariaților și a cetățenilor simpli”.
Liderul sindical spune că dacă după 22 septembrie, protestul lor rămâne fără rezultat, vor iniția o „acțiune cu caracter civic” în care să aducă toți nemulțumiții din România la un protest.
Sindicaliștii vor un salariu minim pe economie la nivel național de cel puțin 750 de lei, revenirea la salariile din 2009, stoparea disponibilizărilor, păstrarea actualei forme a Codului Muncii, blocarea inițiativei privind anularea negocierii la nivel de ramură.
Salariile din sectorul bugetar au scăzut, la 1 iulie, cu 25 la sută, Guvernul vizând astfel reducerea cheltuielilor bugetare, în încercarea de a se încadra în ținta de deficit bugetar de 6,8 procente convenită cu FMI.
