Președintele Comisiei pentru drepturile omului din Senat, Gyorgy Frunda, s-a pronunțat, luni, în plen, pentru revizuirea Constituției, el afirmând că legea fundamentală este „lacunară, ambiguă, interpretabilă” și a propus un dialog între reprezentanții grupurilor parlamentare pe acest subiect.
El a criticat faptul că, potrivit prevederilor constituționale adoptate în 2003, la revizuirea Constituției, deciziile Curții Constituționale sunt cu efecte depline și nu mai pot fi modificate.
„Am ajuns în situația în care nouă judecători ai Curții Constituționale pot da peste cap deciziile legislative ale Camerei Deputaților și Senatului. Vorbind neacademic sau nejuridic, putem spune că este un superlegiuitor, care cenzurează actele Legislativului, care este manifestarea suveranității populare, fără ca să existe nicio posibilitate de îndreptare atunci când Curtea poate greși”, a spus Frunda.
Potrivit acestuia, poate să existe situația când doar patru judecători pot decide soarta unei legi „pe care pot să o declare oricând neconstituțională”, fapt care, în opinia sa, „nu este în regulă”.
Potrivit afirmațiilor sale, această situație nu este în regulă nici raportat la voința manifestată de Adunarea Constituantă din 1991, nici raportat la atribuțiile și puterea Curților Constituționale din Germania sau Franța și nici dacă se constată că instanța constituțională „poate regla și decide jocurile politice”.
El a trecut în revistă mai multe decizii ale Curții „foarte discutate și dezbătute de specialiști în drept constituțional și de oamenii politici din România”, deciziile privind Legea votului uninominal, modificarea Legii răspunderii ministeriale, Legea referendumului, unde Curtea Constituțională „a modificat regula jocului în timpul jocului” stabilind o altă majoritate pentru adoptarea referendumului decât era în lege, „iar Parlamentul nu a putut interveni”.
Un alt exemplu dat de senatorul UDMR a fost decizia privind modificarea Legii de funcționare a CNSAS, decizie pe care o califică drept interpretabilă și care nu este din punct de vedere constituțional corectă.
El a apreciat că ceea ce a făcut Curtea în privința dreptului de veto al președintelui la numirea unui ministru „întrece măsura constituționalității”.
„Curtea Constituțională a modificat Constituția, a adăugat la legea fundamentală”, el adăugând, totuși, că deciziile Curții trebuie să fie aplicate într-un stat de drept, în condițiile în care nu există niciun instrument „nici politic nici juridic” prin care aceste hotărâri să fie modificate.
Pe de altă parte, el a criticat sistemul semi-prezidenția, care funcționează în prezent în România.
„Nu putem rămâne în această struțo-cămilă românească, republica semi-prezidențială, în care președintele are puteri mai mari sau mai mici, în funcție de cine ocupă locurile la Curtea Costituțională”, a apreciat Frunda. El a susținut că republica semi-prezidențială este „soluția cea mai proastă în interesul cetățenilor și în dezinteresul funcționării normale, echilibrate a puterilor statului”.
În opinia sa, cu prilejul revizuirii Constituției, trebuie să fie prevăzute atribuții clare pentru cele trei puteri ale statului, menționându-se obligații pentru fiecare dintre acestea.
„Constituanta din 1993 și Parlamentul din 1991 și cel din 2003 au pornit de la prezumție greșită, că Președinția, Guvernul și Legislativul se comportă cu bună credință”, a menționat președintele Comisiei pentru drepturile omului.
El a apreciat că în ultimii 17 ani au existat, în permanență, conflicte mai mari sau mai mici între puterile statului și o serie de blocaje.
În opinia sa, cu ocazia revizuirii trebuie să se opteze fie pentru republică prezidențială – care este înconformitate cu tradiția istorică a României, cum a fost anterior în Franța și în Italia, până a se trece la republică parlamentară – fie pentru republică parlamentară, cum este în majoitatea statelor Uniunii Europene.
„Dacă suntem sinceri, cam 400 de parlamentari mult mai greu ajung în posibilitatea de a crea o dictatură decât un singur om. Mult mai greu greșesc 400 de oameni decât greșește un singur om”, a subliniat senatorul.
Pe de altă parte, Gyorgy Frunda a calificat drept inadmisibil faptul că președintele nu are un termen limită în care să anunțe dacă acceptă un candidat la funcția de ministru sau nu.
El a atras atenția că, potrivit atribuțiilor Curții de a judeca, potrivit legii și Constituției, conflictele de natură constituțională între instituțiile statului, fapt care ar conduce la posibilitatea ca instanța constituțională să își extindă competența în alte domenii decât cele acordate prin lege.
„Orice conflict interinstituțional poate fi de natură constituțională. Înseamnă că oricând Curtea Costituțională poate interveni în niște domenii care nu îi sunt date în competență nici prin Constituție, nici prin legea de funcționare”, a apreciat senatorul Uniunii.
El a adăugat că, în Germania, Curtea Constituțională nu dă în patru ani câte decizii dă Curtea din România în patru luni.
