După cinci ani și jumătate de procese și zeci de termene de judecată, dosarul care-i vizează pe Marian Ionescu, fost primar al municipiului Suceava în perioada 2000-2004, și pe Neculai Bujor, fost director economic al administrației locale, a ajuns la final. Tribunalul Iași a dat prima decizie, care nu este însă definitivă și poate fi atacată cu apel la instanța superioară. Nu s-a dat nici o condamnare cu executare, ci doar cu suspendare, iar în unele cazuri s-a luat și decizia achitării inculpaților pentru anumite fapte, iar pentru alte infracțiuni s-a constatat că a intervenit prescripția faptelor.
Pentru Marian Ionescu condamnarea rezultantă din capetele de acuzare cuprinse în rechizitoriul procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, este de doi ani cu suspendare sub supraveghere, în timp ce pentru Neculai Bujor magistrații Tribunalului Iași au pronunțat o condamnare de trei ani cu suspendare sub supraveghere.
Bogdan Ioan Dumitraș, fost auditor în cadrul Compartimentului de Audit Public Intern al Primăriei Suceava, a primit și el o condamnare de trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, în timp ce fostul administrator al Primăriei Suceava, Constantin Bâta, a primit o pedeapsă de doi ani și șase luni, tot cu suspendare.
Foștii administratori ai Bazarului Suceava, Mihai Strugaru și Mircea Botezatu, au fost condamnați la câte un an de închisoare cu suspendare.
Teodor Cristian Lauric, referent la Primăria Suceava în acea perioadă, și Ștefan Vasile Lucaciuc, electrician al instituției, au primit și ei condamnări, fiecare de câte trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere. O altă angajată a Primăriei Suceava, magazionera Emilia Șveica, a fost condamnată la un an de închisoare sub supraveghere.
Pentru infracțiuni de corupție sau conexe acestei fapte, dar și pentru complicitate la înșelăciune, a fost judecat și Vasile Trifan, administrator la SC Elsarova SRL Suceava, acesta fiind condamnat la un an de închisoare sub supraveghere. Aceeași pedeapsă, de un an de închisoare cu suspendare, a primit și Dragoș Radu Târpan, administrator la SC Total Net SRL Solca. Pentru complicitate la înșelăciune și fals material în înscrisuri oficiale au fost trimiși în judecată trei gestionari, Liviu Dumitru Cârlan, angajat al SC Genius SRL Suceava, respectiv Dumitru Țipurlea și Veronica Caciuc, ambii angajați ai SC Elcris SRL Suceava, condamnările fiind de un de închisoare cu suspendare.
Inculpații au fost obligați și la plata unor despăgubiri către Primăria Suceava. Este vorba de suma de 513.235 de lei (5,13 miliarde de lei vechi), în timp ce Ioan Bogdan Dumitraș și Teodor Cristian Lauric vor avea de achitat și suma de 10.000 de lei către ANAF București.
Ancheta a durat mai bine de doi ani, iar procesul mai bine de cinci ani
Ancheta a durat mai bine de doi ani, iar pe masa instanței de judecată vor fi trimise 18 dosare care numără aproape 10.000 de file. De altfel, numai rechizitoriul a avut 460 de pagini în care sunt descrise acuzațiile la adresa celor 14 persoane învinuite de fapte de corupție sau infracțiuni conexe celor de corupție.Principalii acuzați din acest dosar sunt fostul primar Marian Ionescu, și Neculai Bujor, fost director economic al Primăriei Suceava până în 2004. Totuși, mecanismul fraudării în acest dosar l-a avut drept pion principal pe Bogdan Ioan Dumitraș, fost auditor în cadrul Compartimentului de Audit Public Intern. În cazul acestuia au fost stabilite nu mai puțin de 30 de capete de acuzare pentru infracțiuni de corupție și infracțiuni conexe celor de corupție. Escrocheriile care au provocat prejudiciul de 5,63 de miliarde de lei vechi s-au derulat în perioada noiembrie 2001-iunie 2004, în mai multe etape și în mai multe moduri.
Bazarul, raiul șpăgilor
Bazarul a fost una din sursele folosite de o parte dintre inculpați pentru a-și umfla buzunarele. În perioada 28 iulie 2003-31 august 2003, în Bazarul Suceava s-a derulat un audit efectuat de Bogdan Ioan Dumitraș. Concluziile raportului au fost că în Bazar s-a creat pentru anul 2003 un prejudiciu de 1,291 miliarde de lei vechi. La inventarierea și compararea suprafețelor înscrise în contractele de închiriere pentru anul respectiv și suprafețele din evidența operativă s-a constatat că există diferențe semnificative. Din motive știute doar de reprezentanții primăriei, care aveau funcții de răspundere pe această linie la vremea respectivă, raportul de audit a fost înregistrat abia în februarie 2004, iar debitul de 1,291 miliarde de lei vechi a fost înregistrat în iunie 2005, în urma unui control al Curții de Conturi. Procurorii anticorupție au stabilit că vinovați de aceste întârzieri sau omisiuni deliberate se fac Marian Ionescu, Neculai Bujor și Bogdan Ioan Dumitraș. Cei trei au știut de existența neregulilor, dar pe lângă faptul că nu au luat măsuri pentru stoparea fenomenului, nici nu au sesizat organele abilitate să declanșeze o anchetă.
De altfel, știind de acest control, Poliția a cerut în repetate rânduri concluziile raportului de audit, dar de fiecare dată s-au găsit scuze și acesta nu a ajuns unde trebuia. De exemplu, în adresele trimise către Poliție și semnate fie de Marian Ionescu, fie atât de Marian Ionescu, cât și de Neculai Bujor, se arăta că „nu au reieșit abateri de la normele legale” sau „nu s-au constatat abateri grave cu privire la modul de încheiere a contractelor”. După mai multe tergiversări, în martie 2004, la aproape două luni de la înregistrarea raportului de audit în evidențele primăriei, actele de control și concluziile cuprinse acolo au ajuns, în sfârșit, și la Poliție.
Motivația acestor amânări repetate este legată de faptul că s-a încercat mușamalizarea acestui caz, atât de către primarul Ionescu, directorul economic Neculai Bujor și auditorul Bogdan Ioan Dumitraș, dar și de către cei doi administratori ai Bazarului din perioada 2002-2004, Mircea Botezatu și Mihai Strugariu. Potrivit procurorilor de la DNA Suceava, cei doi administratori ai Bazarului au cotizat, în total, cu circa 400 de milioane de lei vechi, pentru ca totul să fie trecut sub tăcere.
Funcționarii Dumitraș și Lauric erau și furnizori către Primăria Suceava
O altă pagubă, în valoare de circa 1,3 miliarde de lei vechi, a fost stabilită din actele fictive cu care primăria figura că ar fi achiziționat diferite bunuri. În perioada noiembrie 2001-ianuarie 2002, SC RALF IMPEX SRL Suceava a figurat că a livrat materiale către primărie, când, în realitate, s-a constatat că este vorba de facturi emise în fals și recepționate așijderea. Interesant este că firma distribuitoare aparținea lui Bogdan Ioan Dumitraș, Teodor Cristian Lauric, referent la Primăria Suceava în acea perioadă, și Ștefan Vasile Lucaciuc, electrician la primărie.
Din cercetări s-a stabilit că cele 11 facturi fiscale au fost falsificate de Bogdan Dumitraș, iar bonurile de recepție din cadrul primăriei de către Cristian Lauric. Și pentru ca totul să se deruleze fără probleme, „tăticul” Bujor și mâna sa dreaptă, Constantin Bâta, administratorul primăriei, au încasat comisioanele de rigoare. Astfel, pentru înțelegerea de care a dat dovadă, Neculai Bujor a primit în jur de 130 de milioane de lei vechi, în timp ce Bâta s-a mulțumit doar cu aproximativ zece milioane de lei vechi. Un alt amănunt interesant este că relația dintre SC RALF IMPEX SRL Suceava și primărie s-a încheiat după ce pe fir a apărut un alt distribuitor de calibru, Tamara Chiribucă, cumătra lui Neculai Bujor.
Deconturi fictive de 1,61 de miliarde de lei vechi
Deconturile fictive au reprezentat un alt punct prin care bugetul local a fost prejudiciat consistent. În perioada ianuarie 2002-iunie 2004, din casieria primăriei s-au ridicat ca avans, în baza unor referate întocmite în fals, aproape 1,61 de miliarde de lei vechi. Partea leului și-a tras-o, ca de fiecare dată, ex-directorul economic al instituției. Neculai Bujor a băgat în buzunar din aceste deconturi, prin intermediul electricianului Ștefan Vasile Lucaciuc, suma de 1,268 miliarde de lei vechi. Lista este completată de Bogdan Ioan Dumitraș, cu 305 milioane de lei vechi, Marian Ionescu, cu 25,7 milioane de lei vechi, și Constantin Bâta, cu 17 milioane de lei vechi. Primele deconturi fictive au plecat de la sume mici, de circa un milion de lei vechi, pentru ca în final să ajungă chiar și la 40 de milioane de lei vechi. Modalitatea prin care banii ajungeau în buzunarele celor enumerați mai sus era simplistă. În cârdășie cu reprezentanții unor societăți comerciale din Suceava se tăiau chitanțe la dublu. Astfel, la firmă rămâneau facturi cu sume modeste, iar pentru primărie erau completate altele, cu valori mult umflate, care erau prezentate spre decontare.
Escrocherii prin intermediul școlilor
Pentru Bogdan Dumitraș, perioada din mandatul lui Marian Ionescu s-a dovedit una extrem de prolifică. După ce a pierdut „dreptul” de a livra diferite bunuri către Primăria Suceava, Dumitraș s-a reorientat rapid. A înființat două firme, SC Electrofabo SRL și SC Kyrfa SRL, pe care le-a administrat din umbră făcând afaceri cu școlile bugetare din municipiul Suceava. În perioada mai 2002-ianuarie 2003, având și aportul lui Neculai Bujor, care s-a implicat direct în a-i convinge pe directorii din șapte școli să cumpere diferite bunuri, Bogdan Dumitraș a livrat, prin firma SC Electrofabo SRL, calculatoare și mobilier. Pentru ajutorul dat, fostul director economic al Primăriei Suceava a primit bunuri în valoare de 116 milioane de lei vechi. În februarie 2004, Bogdan Dumitraș a livrat nouă calculatoare unei alte școli, de această dată prin firma SC Kyrfa SRL. În majoritatea cazurilor, valoarea bunurilor era supraevaluată, uneori un calculator second-hand în valoare de 10-15 milioane de lei vechi fiind vândut către unitățile școlare cu sume de ordinul a 60-70 de milioane de lei vechi. În total, prejudiciul adus bugetului local se ridică la 1,054 miliarde de lei vechi.
Marian Ionescu “a uitat” să declare jumătate de hectar de teren cumpărat la Metro
Fostul primar Marian Ionescu a fost judecat pentru comiterea a șapte infracțiuni de corupție sau infracțiuni conexe celei de corupție. Printre acuzații se numără cele de primire de foloase necuvenite, abuz în serviciu, delapidare, dar și fals în declarații.
Ultima faptă constă în aceea că edilul a cumpărat 5.000 mp de teren în zona Metro, în cursul anului 2002, pe care ulterior, în toamna anului 2003, l-a înstrăinat la un preț de câteva ori mai mare față de cel de achiziție.
