Firmele românești și companiile europene cu sediul social în România care dețin terenuri pe teritoriul țării pot fuziona prin absorbție cu societăți din statele UE doar după 1 ianuarie 2012, potrivit unui proiect de modificare a Legii 31/1990 privind societățile comerciale.
De asemenea, firmele care au în proprietate terenuri aflate în România vor avea posibilitatea să înființeze noi societăți în țările UE, în urma unor fuziuni transfrontaliere, începând cu aceeași dată, conform proiectului, elaborat de Ministerul Justiției, care preia reglementările unei directive UE.
„Societățile comerciale-persoane juridice române (…) și societățile europene cu sediul social în România care dețin terenuri pe teritoriul acesteia pot participa la o fuziune transfrontalieră în care societatea absorbantă sau societatea nou înființată este persoană juridică ce are naționalitatea unui alt stat membru numai după împlinirea unui termen de 5 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană”, se arată în proiect.
Reglementarea vizează fuziunile transfrontaliere în cazul societăților pe acțiuni, societăților în comandită pe acțiuni, societăților cu răspundere limitată și societăților europene cu sediul în România.
Administratorii sau membrii directoratului societăților care urmează să participe la o fuziune transfrontalieră trebuie să întocmească un proiect comun de fuziune examinat de unul sau mai mulți experți independenți.
Proiectul de fuziune trebuie să cuprindă, printre altele, forma, denumirea și sediul social ale tuturor societăților participante la fuziune și ale societății nou înființate, dacă este cazul, condițiile alocării de acțiuni la societatea absorbantă sau la cea nou înființată, precum și rata de schimb a acțiunilor și cuantumul eventualelor plăți în numerar.
Totodată, proiectul de fuziune trebuie să includă data de la care acțiunile sau părțile sociale dau deținătorilor dreptul de a participa la beneficii, drepturile acordate de către societatea absorbantă sau nou înființată deținătorilor de acțiuni, orice avantaj special acordat experților care evaluează proiectul de fuziune și membrilor organelor administrative sau de control ale societăților implicate în fuziune și informații privind evaluarea patrimoniului transferat societății absorbante sau societății nou înființate.
Fuziunea transfrontalieră este operațiunea prin care mai multe societăți, dintre care cel puțin două sunt guvernate de legislația a două state membre diferite, sunt dizolvate fără a intra în lichidare și transferă totalitatea patrimoniului lor unei alte societăți în schimbul repartizării către acționarii societăților absorbite de acțiuni la societatea absorbantă sau la o societate nou-înființată, și, eventual, al unei plăți în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acțiunilor.
De asemenea, fuziunea se realizează atunci când o societate este dizolvată fără a intra în lichidare și transferă totalitatea patrimoniului său unei alte societăți care deține totalitatea acțiunilor sale sau a altor titluri conferind drepturi de vot în adunarea generală.
Asociații care nu votează în favoarea hotărârii adunării generale prin care a fost aprobată fuziunea au dreptul de a se retrage din societate și de a solicita cumpărarea acțiunilor lor sau a părților sociale de către societate. Dreptul de retragere poate fi exercitat în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărârii AGA.
Prețul plătit de societate pentru acțiunile sau părțile sociale ale celui ce exercită dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezultă din aplicarea a cel puțin două metode de evaluare recunoscute de legislația în vigoare la data evaluării.
Administratorii sau membrii directoratului societăților care participă la fuziune trebuie să întocmească un raport scris, detaliat, în care să explice proiectul de fuziune și să precizeze fundamentul său juridic și economic, în special cu privire la rata de schimb a acțiunilor, la efectele fuziunii asupra asociaților, salariaților și creditorilor. Raportul trebuie pus la dispoziția celor interesați cu cel puțin o lună înaintea datei ședinței în care AGA urmează a hotărî asupra fuziunii.
Proiectul comun de fuziune, semnat de reprezentanții societăților participante, se transmite la oficiul registrului comerțului unde sunt înmatriculate societățile române participante la fuziune.
Totodată, proiectul de fuziune, vizat de un judecător delegat, se publică în Monitorul Oficial, integral sau în extras, potrivit dispoziției judecătorului sau cererii părților, cu cel puțin 30 de zile înaintea datelor ședințelor în care adunările generale extraordinare urmează a hotărî asupra fuziunii.
Judecătorul delegat desemnează și experții independenți care trebuie să examineze proiectul comun de fuziune.
În cazul fuziunii prin absorbție, actul modificator al actului constitutiv al societății absorbante-persoană juridică română va fi vizat de un judecător delegat, iar dacă societatea absorbantă sau cea nou înființată este persoană juridică guvernată de legislația altui stat membru, judecătorul delegat va verifica legalitatea hotărârii de fuziune.
Creditorii societăților care iau parte la fuziune au dreptul la o protecție adecvată a intereselor lor și se pot opune fuziunii, în cazul existenței unor creanțe anterioare publicării proiectului de fuziune, care nu sunt scadente la momentul publicării.
Fuziunea are ca și consecință transferul tuturor activelor și pasivelor societății absorbite către societatea absorbantă sau nou înființată.
Acționarii sau asociații societății absorbite sau participante la fuziune devin acționari, respectiv asociați ai societății absorbante sau nou înființate, iar societatea absorbită, respectiv firmele care formează noua societate prin fuziune încetează să existe.
Fuziunea produce efecte în cazul constituirii unei societăți, de la data înmatriculării acesteia în Registrul Comerțului, iar în cazul fuziunii prin absorbție, de la momentul înregistrării în Registrul Comerțului a actului modificator al actului constitutiv, cu excepția cazului în care, prin acordul părților, se stipulează că operațiunea va avea efect la o altă dată.
Nulitatea unei fuziuni poate fi declarată numai prin hotărâre judecătorească.
Legea 31/1990 privind societățile comerciale a fost modificată de nenumărate ori până în pezent, cele mai multe schimbări intrând în vigoare în decembrie 2006.
La finele lunii iunie a anului trecut, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care a adus noi modificări la legea societăților comerciale.
Printre schimbările operate figurează obligația societăților-mamă ale grupurilor de companii de a depune la Registrul Comerțului copii ale situațiilor financiare anuale consolidate, în termen de 15 zile de la aprobarea acestora, și imposibilitatea persoanelor condamnate pentru infracțiuni prevăzute de legea pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor de a fi fondatori de compani.
Remunerația primită de directori pe baza contractului de mandat este asimilată salariului, având același regim fiscal în ceea ce privește impozitul și contribuțiile sociale, iar membrii directoratului companiilor, alături de administratorii acestora, sunt solidar răspunzători pentru exactitatea informațiilor din prospectul de emisiune publicat de companii în cazul majorării capitalului social prin ofertă publică, potrivit modificărilor aduse, în 2007, legii societăților comerciale.
