La Muzeul de Științele Naturii s-a deschis ieri, la ora prânzului, expoziția cu genericul „Minorități din Bucovina. Cultură și civilizație. Evreii”.
Expoziția, care cuprinde obiecte de cult, documente, cărți, fotografii care vizează prezența și contribuția evreilor la viața provinciei, marchează totodată Ziua Holocaustului, groaznicul genocid care a nimicit o mare parte a populației evreiești europene. Ziua de 9 octombrie a fost declarată în România ca Ziua Holocaustului, fiind instituită prin hotărâre de guvern la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului condusă de laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel. Semnificația acestei zile este legată de data la care, în anul 1941, au început simultan, în mai multe orașe din sudul Bucovinei, deportările evreilor în Transnistria. Numai în această zi din orașul Suceava au fost deportați 1386 de evrei, cărora li s-au adăugat 982 din Burdujeni și cca. 300 din Ițcani.
Expoziția, organizată așa cum a spus directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin-Emil Ursu, „de un colectiv de muzeografi și conservatori din cadrul Secției de istorie, cu sprijinul Comunității Evreiești din Suceava” prezintă într-o desfășurare vizuală semnificativă crâmpeie din viața evreilor bucovineni.
Deschisă cu Lista cetățenilor români distinși de Institutul Yad Vashem din Ierusalim cu titlul de „Drept între popoare”, expoziția continuă cu etalarea unor piese de cult (menora, tabla de legi de la Sinagoga din municipiul Suceava) dar și cu o serie de documente din colecțiile muzeului sucevean, între care se distinge Diploma pentru ridicarea la rang de oraș a localității Vijnița în anul 1864. Mai sunt expuse cărți vechi de rugăciune, un pergament ebraic, o Tora miniaturală, sigilii și monede evreiești, precum și o serie de documente (adrese, telegrame) care vizează persecuțiile la care au fost supuși evreii, un certificat de absolvire a examenului de rabin sau o adeverință de repatriere a unui deportat. Sub o hartă a Transnistriei, pe care sunt marcate provinciile cele mai afectate de deportări masive (în care este conturat separat perimetrul orașului și ghettoul din Cernăuți), pot fi văzute câteva bancnote care au circulat în lagărul de la Teresienstadt.
Președintele Comunității Evreiești din Suceava, prof. Sorin Gloda, a semnalat prezența evreilor în această zonă din secolul al XVI-lea. El a subliniat că Suceava a fost și a rămas „un exemplu de conviețuire între minoritățile etnice” și a prezentat o serie de date statistice cu privire la comunitatea evreiască din această zonă accentuând asupra faptului că „istoria nu trebuie uitată”.
