România se bazează pe fondurile europene și pe o schimbare de mentalitate în rândul populației din mediul rural pentru modernizarea unui sector agricol „în două viteze, una europeană și alta arhaică”, a declarat ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, într-un interviu acordat AFP.
„Avem o agricultură în două viteze, una europeană și alta arhaică”, a arătat el.
Oficialul a adăugat că o îmbunătățire semnificativă ar putea surveni în agricultura românească până în 2015, datorită sprijinului european și investițiilor străine.
„Fondurile UE au fost principalul motor al dezvoltării rurale”, spune Dumitru, AFP notând că ministrul „se felicită” prin această afirmație.
UE a pus la dispoziția României fonduri structurale de 31 miliarde euro din 2007 până în anul 2013, destinate în principal dezvoltării agriculturii și transporturilor.
Absorbția fondurilor a fost până acum însă foarte lentă, căzând victimă, potrivit analiștilor, atât lipsei de finanțare, cât și corupției și birocrației excesive, scrie AFP.
Cu toate acestea, Dumitru susține că lucrurile merg „destul de bine”.
„Avem de folosit acum 1,7 miliarde euro și am semnat contracte pentru alte 3,1 miliarde euro”, a afirmat el în interviul acordat agenției franceze de presă.
Totuși, ministrul aduce în discuție reticența multor agricultori.
„Rezistența este foarte puternică”, spune Dumitru, „în special în zonele în care au scăpat de colectivizarea forțată din 1950-1960”.
„În plus, în unele regiuni, luarea unui împrumut este considerată un lucru rușinos”, notează oficialul, subliniind astfel dimensiunea „arhaică” a agriculturii autohtone.
Astfel, aproximativ 3,5 milioane de ferme au terenuri de mai puțin de un hectar, fapt care le împiedică să acceseze fonduri UE.
Ministrul este preocupat și de îmbătrânirea populației din mediul rural, ca urmare a exodului tinerilor spre orașe sau către Europa de Vest.
În ceea ce privește recolta de cereale din 2010, Dumitru anticipează că va fi „sub așteptări, în principal din cauza inundațiilor”.
