Statele din cadrul NATO sunt singurele care hotărăsc extinderea Alianței, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al organizației, James Appathurai, în replică la amenințările președintelui rus Vladimir Putin față de Ucraina, relatează AFP.
„Numai statele NATO decid extinderea NATO și nici o altă țară nu are drept de opinie asupra acestei decizii”, a declarat Appathurai.
Putin a avertizat joi că Rusia își va îndrepta rachetele împotriva Ucrainei, Poloniei și Cehiei dacă proiectele de extindere a NATO sau de găzduire a scutului american antirachetă se vor concretiza.
„Extinderea NATO, un proces care datează de zeci de ani, contribuie în mod foarte clar la stabilitatea și securitatea în Europa”, a mai spus Appathurai, fără a comenta mai detaliat declarațiile lui Putin.
Ucraina nu este membru NATO, dar a solicitat, în ianuarie, includerea în Planul de acțiuni în vederea aderării, ultima etapă înaintea intrării efective în Alianță.
Liderii celor 26 de țări membre NATO urmează să-și formuleze răspunsul la această solicitare la summitul Alianței din aprilie de la București.
„Pentru moment, aliații nu au luat o decizie, iar Rusia încearcă, fără îndoială, să influențeze dezbaterea în curs de desfășurare în Ucraina, ca și în cadrul Alianței”, a apreciat un diplomat NATO.
Putin a mai amenințat deja, și în timpul vizitei la Moscova a președintelui Viktor Iușcenko, că va orienta rachetele rusești asupra Ucrainei. Președintele ucrainean i-a răspuns atunci că „fiecare țară își creează propriul concept de securitate”, reamintind că prevederile Constituției țării sale „nu permit desfășurarea forțelor unor terțe țări sau ale unor blocuri pe teritoriul ucrainean”.
Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, a apreciat miercuri drept „inacceptabile” declarațiile lui Putin, adăugând că „Rusia nu are drept de veto” în această problemă.
Amenințările lui Putin nu vizează însă extinderea NATO prin aderarea Ucrainei, ci consecințele acesteia. Statele Unite nu au adus niciodată în discuție ipoteza extinderii scutului antirachetă în Ucraina și nici pe cea a instalării de baze militare în această țară.
Reacția NATO, care se limitează la a se referi la dreptul de a lua propriile decizii privind extinderea, demonstrează că Alianța interpretează declarațiile lui Putin drept o încercare de a exercita presiuni asupra unei Ucraine foarte divizate în legătură cu aderarea la NATO.
Marți, Putin a aprobat și retragerea radarelor rusești din Ucraina, un anunț direct legat de intenția acestei țări de a adera la NATO. „Și încheierea cooperării în domeniul supravegherii radar între Rusia și Ucraina trebuie luată în considerare în această campanie de intimidare”, a declarat diplomatul citat.
„Această campanie poate fi cu dublu tăiș pentru Moscova, dacă populația ucraineană va reacționa prost”, în condițiile în care majoritatea ucrainenilor se pronunță împotriva intrării în NATO, a adăugat el.
