Destrămarea coaliției guvernamentale riscă să agraveze criza economică din România și să afecteze credibilitatea țării în fața investitorilor străini, afirmă analiști citați de AFP.
Premierul liberal-democrat Emil Boc, care a optat pentru un cabinet interimar după demisia miniștrilor social-democrați, a anunțat că va cere votul Parlamentului pentru noul guvern înainte de expirarea termenului legal de 45 de zile.
Vineri, pe șantierul autostrăzii Transilvania, Boc a încercat să minimizeze impactul crizei politice, prezentând proiectele de investiții în infrastructură.
Analiștii reamintesc totuși că România se confruntă cu o recesiune severă, manifestată prin scăderea PIB-ului cu 8,5 la sută în 2009. „Criza politică riscă să provoace plecarea investitorilor și alocarea de fonduri. România are nevoie de fonduri pentru compensarea deficitului public, dar deocamdată nu se știe clar cum va depăși această problemă”, explică analistul financiar Bogdan Baltazar, fost consilier al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și fost președinte al BRD. Bucureștiul urmează să lanseze în curând o emisiune de obligațiuni în euro, în valoare de 500 de milioane de euro, dar, potrivit lui Baltazar, turbulențele politice ar putea „crește costurile”.
Opinia analistului este împărtășită de reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care susține că „nu este recomandabil să fie lansată emisiunea de eurobonduri în contextul politic actual”.
Leul a plătit deja prețul crizei, pierzând joi 1,2 la sută din valoare, iar vineri încă 0,7 la sută, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimele șase luni. În plus, sindicaliștii amenință să iasă pe străzi pentru a protesta față de proiectul legii salarizării unice.
Aproximativ 750.000 de profesori, medici și polițiști sunt chemați la o grevă generală luni, iar miercuri 20.000 de sindicaliști sunt așteptați în fața Guvernului.
Exprimând „preocuparea” în legătură cu suprapunerea crizei sociale și economice, Boc a cerut un moratoriu de câteva luni în legătură cu mișcările de protest.
„Nu se pune problema să renunțăm la mișcările de protest anunțate”, a răspuns Dumitru Costin, președintele BNS. „Nu este vina noastră dacă partidele politice nu se înțeleg. Discuțiile asupra revendicărilor trenează de mai multe luni”, adaugă Costin.
Reforma salarială, care vizează reducerea cheltuielilor publice, se înscrie în cadrul angajamentelor asumate de București în relația cu FMI și cu Comisia Europeană, în schimbul unui împrumut de 20 de miliarde de euro.
