Comisia Juridică a Camerei a acordat, miercuri, raport favorabil cererii de reexaminare a Legii ANI, transmisă de șeful statului, însușindu-și toate recomandările formulate de acesta, inclusiv cea potrivit căreia în declarațiile de interese trebuie menționate contractele finanțate din bani publici.
Astfel, pentru asigurarea transparenței, deputații juriști și-au însușit solicitarea președintelui Traian Băsescu privind introducerea unei rubrici, în declarația de interese, în care titularul trebuie să declare dacă personal, soțul, copiii majori sau părinții săi ori ai soțului, au derulat sau derulează, direct sau prin intermediul unei societăți comerciale, la care sunt asociați sau acționari, contracte finanțate din bani publici.
Totodată, pe lângă această prevedere, care reprezintă o noutate la nivelul Legii ANI, au fost reintroduse comisiile de cercetare a averii, prevăzute de Legea 115. Pe de altă parte, a fost introdus termenul de trei ani – și nu de un an – de la încetarea calității de demnitar, în care ANI poate face verificări și a fost reintrodusă obligativitatea candidaților pentru alegerile locale și generale de a depune declarații de avere și de interese. Tot astfel, a fost majorat termenul în care se pot face rectificări asupra declarațiilor de avere și de interse de la 20 la 90 de zile. De asemenea, a fost instituit un termen de 30 de zile în care să fie depuse declarațiile de avere pe noile formulare, de la intrarea în vigoare a legii.
„Obiecțiile președintelui (Traian Băsescu, n.r.) au fost însușite. Proiectul de lege a fost amendat conform observațiilor avute, inclusiv cea legată de declarația de interese, unde se va regăsi o rubrică în care vor fi trecute toate contractele pe care demnitarul, soțul, părinții sau copii majorile le-au avut sau le au cu statul”, a precizat, după adoptarea raportului, președintele Comisiei Juridice, Daniel Buda.
El a precizat că în cadrul dezbaterilor la Raport, în Comisia Juridică nu s-a tranșat problema formularelor declarațiilor de avere sau de interese, în sensul că nu s-a decis dacă să se adopte varianta propusă de ANI – completarea a două formulare, cel public având datele blurate, sau varianta completării a patru formulare, două publice și două confidențiale, destinate strict uzului ANI.
„A rămas o discuție în ceea ce privește numărul de formulare care trebuie depuse, două sau patru, și să fie unul confidențial și altul destinat publicității. Trebuie respectată decizia Curții Consittuționale. Chiar dacă sunt anumite elemente care vor rămâne confidențiale, este important ca din formularul de declarație destinat publicității să reiasă clar diferențele de avere între un an fiscal și altul. Problema formularelor va fi tranșată prin votul plenului. Va intra în plen, apoi va merge la Senat, care e Cameră decizională”, a spus Buda.
Președintele Traian Băsescu a solicitat Parlamentului, la începutul lunii iunie, reexaminarea Legii ANI, propunând ca declarația de avere publică și cea confidențială să coincidă, mai puțin sub aspectul datelor cu caracter personal și inclusiv declarațiile candidaților la demnități publice să fie date publicității.
De asemenea, șeful statului propunea ca termenul pentru care ANI verifică persoanele care părăsesc funcțiile publice să fie de trei ani, așa cum prevedea legea anterioară, și nu de un an.
Șeful statului mai propunea ca demnitarii să declare dacă și soțul, copiii majori, părinții sau socrii lor au derulat sau derulează, direct sau prin intermediul vreunei societăți comerciale la care sunt asociați ori acționari, contracte finanțate din bani publici.
Legea a fost modificată de Parlament după ce fusese declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională.
