Deficitul de forță de muncă este, în medie, de 17 angajați pentru fiecare firmă, nivel care ar putea să crescă anul viitor la 29 de persoane, cele mai afectate fiind profesiile în care lucrează muncitori calificați, potrivit unui sondaj realizat de Consiliul pentru IMM-uri.
În România sunt înregistrate peste 400.000 de IMM, reprezentând circa 98% din totalul firmelor. Din totalul IMM-urilor, circa 80% sunt microîntreprinderi.
Microîntreprinderile au până la nouă salariați, în timp ce firmele mici au între 10 și 49 de salariați, iar cele mijlocii între 50 și 249 de angajați. În categoria firmelor mici și mijlocii intră companiile care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane de euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane de euro.
Muncitorii calificați care se găsesc cel mai greu pe piața muncii sunt cei din domeniul construcțiilor, aceștia fiind urmați de strungari, instalatori, tâmplari, sudori, electricieni, vopsitori și tinichigi auto, frezori, lăcătuși mecanici, agricultori, șoferi, agenți de pază, de deratizare și de vânzări.
De asemenea, reprezentanții firmelor au reclamat lipsa de personal cu studii medii, respectiv operatori chimiști, precum și a celui cu studii superioare, respectiv arhitecți, ingineri electroniști, proiectanți și ingineri metalurgi.
„Aproape 71% dintre firmele intervievate au răspuns la sondaj că se confruntă cu deficit de forță de mună, nivel dublu față de procentul calculat în urmă cu un an”, a declarat vineri, într-o conferință de presă, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu.
Pentru a acoperi deficitul de personal, majoritatea firmelor au indicat ca soluție acordarea de facilități de către Guvern firmelor care angajează cetățeni străni și le oferă spații de cazare.
„Circa trei firme din patru se gândesc să angajeze cetățeni străini pentru a-și putea continua activitatea, iar această măsură ar fi foarte bună”, a precizat Nicolescu.
Printre alte propuneri ale firmelor se numără reducerea fiscalității pe forța de muncă, organizarea de școli profesionale pentru meseriași, acordarea de facilități pentru companiile care organizează traininguri și cursuri de calificare sau recalificare din fondurile proprii, precum și stimularea întoarcerii în țară a muncitorilor români care lucrează în străinătate.
De asemenea, întreprinzătorii au solicitat facilitarea angajării de forță de muncă din Republica Moldova și condiții mai permisive pentru acordarea autorizațiilor de muncă sau vizelor de ședere.
Sondajul a fost realizat prin intermedierea a 234 de firme mici și mijlocii.
O altă problemă ridicată de reprezentanții IMM-urilor la conferința de presă este legată de sprijinirea firmelor mici și mijlocii de către autoritățile române prin co-finanțarea formării profesionale.
„Propunem adoptarea practicilor europene privind finanțarea de la bugetul de stat și bugetele locale a formării profesionale prin introducerea sistemului de vouchere. Cu aceste vouchere firmele își pot trimite angajații să se pregătească la orice structură specializată”, a adăugat Nicolescu.
În plus, reprezentanții CNIPMMR au apreciat că este necesară modificarea legislației privind accesul la formare profesională a angajatorilor. Modificările privesc, printre altele, eliminarea prevederilor legate de obligativitatea angajatorilor de a menține contractul de muncă cu persoanele participante la un program de pregătire profesională pe o perioadă de trei ani. De asemenea, întreprinzătorii doresc să fie eliminată și limita de 20% din personalul angajat care participă la programe de training.
