Decizia de vineri a Curții Constituționale, care respinge articole din legile austerității, pune Guvernul în imposibilitatea de a aplica vreuna dintre măsurile prevăzute în respectivele acte normative, întrucât acestea se vor întoarce la Parlament pentru a fi puse în acord cu legea fundamentală.
Judecătorii Curții Constituționale au declarat neconstituționale articolul 1 litera c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și articolul 9 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Articolul 1, litera c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor se referă la „pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților asistenți ai Curții Constituționale”, care prin decizia Curții vor rămâne practic cu statut de pensii speciale. Potrivit articolului 9 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum și indemnizația de însoțitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, se diminuează cu 15%. La determinarea cuantumului brut al pensiilor, precum și a indemnizației de însoțitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, ce vor fi stabilite sau acordate începînd cu data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie utilizată este de 622,9 lei”.
Conform articolului 147 alin. 2 din Constituție, „în cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale”. Legea fundamentală nu prevede un termen pentru reexaminarea dispozițiilor declarate neconstituționale înainte de promulgarea acestora, așa cum este cazul celor două legi asupra cărora s-a pronunțat Curtea vineri.
Decizia Curții Constituționale urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, moment de la care devine general obligatorie. Astfel, de la acel moment Parlamentul trebuie să reanalizeze prevederile. De fapt, Legislativul va lua pentru prima dată în discuție aceste legi, întrucât inițial acestea au fost aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului.
Pentru ca prevederile declarate neconstituționale să fie puse în acord cu legea fundamentală, va fi necesară în primul rând convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, dar nu obligatorie, întrucât nu există termen pentru renalizarea prevederilor respinse de Curte. Conform Constituției, Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în sesiuni extraordinare la cererea președintelui României, a Biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puțin o treime din numărul deputaților sau al senatorilor. Convocarea Camerelor se face de președinții acestora.
Oricum, în Parlament cele două legi vor urma procedura legislativă obișnuită, care, în funcție de mobilizarea puterii și a opoziției, poate dura chiar și luni de zile. Până atunci, șeful statului nu poate promulga legile, iar Guvernul este în imposibilitatea de a aplica vreo măsură din cele prevăzute în Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și în Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Este vorba, de fapt, despre toate reducerile de salarii, pensii, indemnizații și alte venituri pentru care Executivul și-a asumat răspunderea.
În aceste condiții, Guvernul este nevoit să găsească alte soluții de reducere a cheltuielilor sau să treacă la așa-zis-ul „plan B”.
De altfel, surse guvernamentale au declarat deja pentru MEDIAFAX că Executivul ia în calcul un nou plan de măsuri pentru menținerea deficitului bugetar în limita țintei de 6,8% din PIB convenită cu FMI, orientat în principal pe majorări de taxe și impozite, inclusiv a TVA și cotei unice de impozitare.
