– Din cele 68 de schelete umane scoase la suprafață, două aveau capetele retezate și așezate unul pe torace, iar celălalt lângă șoldul stâng
– O monedă din argint cu blazonul regelui Ungariei, Matias Corvin, datează cimitirul în sec. al XV-lea
– Arheologii suceveni presupun că în apropierea cimitirului a existat și o biserică
În cimitirul descoperit cu prilejul recentelor săpături arheologice efectuate în situl Burdujeni-Siliște s-au găsit două morminte de persoane decapitate. Șantierul arheologic, deschis la sfârșitul lunii august într-un perimetru împrejmuit cu gard (pe care proprietarul dorește să construiască o parcare), a scos la suprafață 68 de schelete umane. Dintre acestea, două aveau capetele retezate și așezate, unul pe torace, iar celălalt lângă șoldul stâng.
Săpăturile, care s-au încheiat vineri, confirmă, așa cum remarca coordonatorul colectivului de arheologi din cadrul Complexului Muzeal Bucovina (CMB), dr. Ioan Mareș, legenda cu privire la „locul vechiu” al Burdujenilor, pe care Elena Costache Găinariu (autoarea lucrării „Monografia comunei Burdujeni, plasa Bosancea, județul Suceava”, publicată în anul 1936) a cules-o de la bătrânii locului, legendă care spune că „acolo a existat un sat mare cu biserică și curți”, din care locuitorii s-au retras probabil din pricina unui război sau a unei molime și s-au stabilit în preajma Mănăstirii Theodoreni.
Inventarul mormintelor, alcătuit din obiecte de podoabă (cercei, inele, nasturi, un pandantiv) și câteva monede din argint a adus în atenția arheologilor suceveni, așa cum sublinia dr. Bogdan Niculică, „unul din cele mai bogate și mai importante situri arheologice sub aspectul cercetării civilizației medievale rurale”.
Dacă inițial s-a crezut că este vorba de un cimitir de secol XVI-XVII, cercetătorii au acum certitudinea că acesta datează din cea de-a doua jumătate a sec. al XV-lea. Una dintre puținele monede găsite întregi (există și câteva fragmentate), curățată în Laboratorul de restaurare și conservare al CMB de către specialistul restaurator Ilie Cojocaru, oferă o datare de netăgăduit. Moneda, care are pe o parte inscripția „MONETA” și imaginea fecioarei Maria cu pruncul, iar pe revers stema cu scutul cu blazon al lui Matias (Matei) Corvin (cel de-al doilea fiu al lui Iancu de Hunedoara), care a domnit 32 de ani ca rege al Ungariei (1458-1490), indică, așa cum a precizat dr. Monica Dejan (singurul specialist numismat al muzeului sucevean) cea de-a doua jumătate a secolului al XV- lea.
Din inventarul amintit se remarcă și o pereche destul de bine păstrată de cercei din argint, despre care dr. Victoria Paraschiva Batariuc afirmă că au fost lucrați într-un atelier transilvănean, fiind asemănători cerceilor descoperiți cu prilejul săpăturilor arheologice din Câmpul Șanțurilor de la Cetatea de Scaun a Sucevei.
Bogdan Niculică susține că cimitirul se întinde și dincolo de perimetrul împrejmuit în care s-au efectuat săpăturile, perimetru care vizează o suprafață de cca. 2000 de mp. La capătul unei secțiuni de săpare s-a descoperit, în partea de vest, un mormânt în care doar o parte a scheletului se afla în perimetrul de lucru, restul continuându-se de cealaltă parte a împrejmuirii.
De fapt, tot în acea zonă a sitului au fost scoase la iveală și câteva din pietrele care alcătuiau cândva un pavaj, care se bănuiește că se afla în apropierea unei biserici. „Cimitirele nu se făceau decât în preajma unor biserici”, spune Bogdan Niculică accentuând faptul că denumirea locului, Siliște, face trimitere către un loc în care a fost cândva un sat pe care locuitorii l-au părăsit. Întreaga suprafață cercetată a fost descărcată de sarcină arheologică, permițându-i astfel proprietarului să continue lucrările de construcție ale parcării.
