Stresul este un factor care poate duce la creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, facilitând un dezechilibru al celor două componente ale sistemului nervos vegetativ: sistemul simpatic și sistemul parasimpatic. Stresul activează sistemul simpatic – „luptă și fugi” – și suprimă sistemul parasimpatic – „odihnește-te și însănătoșește-te”. Înseamnă că atunci când suntem stresați, ne aflăm într-o stare de tensiune și alertă.Să spunem că mergem pe stradă și o mașină intră pe contrasens și se apropie rapid de noi. Se declanșează în acel moment partea „luptă și fugi”. Inima începe să ne bată mai repede, tensiunea crește, digestia devine mai lentă. Pe altă parte, când ne relaxăm mergând prin pădure se întâmplă exact invers: tensiunea scade, pulsul se rărește și digestia se poate accelera.
Dacă vrem să aflăm care este nivelul stresului în corpul nostru, se recomandă măsurarea nivelului de cortizol. Acesta este un „hormon al stresului” și este secretat când suntem neliniștiți și stresați. Totuși, problema în orașele noastre aglomerate este că evenimentele stresante se tot acumulează de dimineață până seară. Sunt e-mail-urile la care trebuie să răspundem, colegii și familia care necesită atenție, termene limită ce trebuie respectate, facturi ce trebuie plătite, cumpărături ce trebuie făcute etc. Astfel, nivelul nostru de cortizol este mereu ridicat. Situațiile stresante pot duce cu ușurință și la apariția stărilor de insomnie. Lipsa de somn este legată de numeroase probleme de sănătate printre care creșterea riscului de boli cardiace, boli de rinichi, hipertensiune, diabet și atac cerebral. Deci, oamenii care au mereu un nivel ridicat de cortizol prezintă un risc crescut de a dezvolta numeroase boli.
Dr. Herbert Benson, director la Institutul de Medicină a Minții și a Corpului de la Spitalul General din Massachusetts, și-a dedicat mare parte a carierei sale pentru a descoperi cum se poate contracara efectul stresului prin folosirea unor tehnici care declanșează relaxarea. Printre acestea se numără rugăciunea, postul, respirația completă, qigong-ul medical și „îmbăierea în natură”.
Guvernul japonez a realizat un studiu pentru a determina cât de eficientă este „îmbăierea în pădure” în diminuarea nivelului de cortizol și a stărilor de insomnie cauzate de stres. În urma acestui experiment s-a constatat că 2 ore de plimbare dimineață și 2 ore după-amiază în pădure îmbunătățesc calitatea somnului, micșorează nivelurile de cortizol și adrenalină, inhibă sistemul simpatic sau „luptă sau fugi”, întăresc sistemul parasimpatic sau „odihnește-te și însănătoșește-te”, diminuează tensiunea arterială și reglează ritmul cardiac și diminuează considerabil stările de tensiune, depresie, anxietate, agresivitate și oboseală.
Arta „îmbăierii în pădure” este modalitatea conectării cu natura prin simțurile noastre. Lăsăm acasă telefonul și ne plimbăm prin pădure îmbrăcați în haine comode. Permitem corpului nostru să se deplaseze intuitiv. Nu ne grăbim și urmărim să savurăm sunetele, mirosurile și priveliștile din natură. Practic lăsăm pădurea să pătrundă în corp prin urechile, ochii, nasul, gura, mâinile și picioarele noastre. Inspirăm adânc și simțim prospețimea aerului, ascultăm păsările și foșnetul frunzelor, privind diferitele nuanțe ale copacilor și lumina soarelui care se strecoară printre crengi, punem mâinile pe trunchiul unui copac ca să îi simțim textura scoarței, percepem sub picioare denivelările solului. Important este să găsim un loc care ni se potrivește și să fim total deconectați de problemele curente ale vieții. Este bine să verificăm dinainte locul ales, fiind deci necesară o deplasare prealabilă. Pentru a mări considerabil eficiența terapeutică a acestor „îmbăieri în pădure” și nu numai, recomandăm pacienților exersarea stilului de qigong medical Zhu Sha Zhang al doctorului Yong ce are ca scop cultivarea vitalității prin înlăturarea bolilor și restabilirea sănătății, toate acestea având efecte benefice asupra longevității.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753937223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com
