Nu sunt partizanul niciunui partid politic, dar mă cutremură orizontul îngust al unora dintre șefii formațiunilor perdante la recentele alegeri europarlamentare. Una dintre întrebările pe care PRM o aruncă pe toate căile este de unde UDMR și Lászlo Tökés au avut atâtea voturi, mai multe decât numărul etnicilor maghiari din anumite zone geografice, precum Moldova.
Întâmplător, cunosc un membru al UDMR, potent om cu afaceri extinse în toată Moldova, dar și-n Ardeal. Este căsătorit cu o româncă get-beget și are câteva mii de angajați pe la firmele sale, axate pe turism și industrie alimentară. Multă lumea îl cunoaște și-l respectă.
Iar ultima oară la urne, nu a votat doar el cu UDMR, ci a votat și soția sa, au votat și mulți dintre salariații săi, ba cred că și unii dintre partenerii săi de afaceri. Chiar și mie mi-a sugerat să votez UDMR, dând să-mi argumenteze și de ce aș face o alegere inspirată, numai că i-am tăiat elanul, explicându-i că eu și cu votul sunt în aceleași relații ca baba cu mitraliera.
Poate că așa se explică o parte din voturile culese de UDMR în zona Moldovei. La fel or fi făcut unii lobby și pentru Lászlo Tökés. Corect, cinstit, fără mijlociri dubioase. E chiar atât de greu de înțeles? Nu-i musai să fii „bozgor” ca să votezi cu UDMR sau cu Tökés. Nu-i nicio mânărie la mijloc, dar e un obicei ca hoțul să strige „hoțul!”
Chiar că nu regret că PRM se face tot mai mic, până dispare. S-ar părea că pe cei de acolo nu-i duce mintea prea departe.





