Consiliul Superior al Magistraturii (CSM ) apreciază că prevederile privind reducerile salariilor și a pensiilor sunt neconstituționale, discriminatorii și conțin erori de tehnică legislativă, acuzând Guvernul că „a înțeles că rezolve criza pe seama puterii judecătorești”.
CSM apreciază că proiectul de lege privind reducerea pensiilor, inclusiv celor a magistraților, este neconstituțional, arătând că dreptul judecătorilor la pensie este garantat prin lege.
„În consecință, este de observat că proiectul legii nu poate conține o dispoziție care să conducă la desființarea unui drept anterior câștigat în temeiul unei legi organice, și anume Legea 303/2004, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor articolului 15, aliniatul 2, din Legea fundamentală, cu atât mai mult cu cât dreptul la pensie este garantat de articolul 47, aliniatul 2, din Constituția României”, se arată într-un comunicat de joi al Consiliului.
CSM mai apreciază că recunoașterea dreptului la pensie de serviciu în favoarea magistraților nu reprezintă privilegiu acordat acestora și că același lucru l-a apreciat și Curtea Constituțională printr-o decizie din februarie 2000, prin care a statuat că este neconstituțională abrogarea pensiei de serviciu a magistraților.
Instanța constituțională a reținut în hotărârea invocată că „acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații”.
„Prin urmare noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar și atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare. Este indubitabil că dispozițiile legii atrag o modificare a regimului juridic al pensiilor în curs, acordate în baza legii vechi, cu încălcarea clară a principiului neretroactivității legii”, se mai arată în documentul transmis de CSM.
Consiliul își argumentează opinia și prin deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care au sancționat limitarea nejustificată a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie specială.
„Pensia, atât ca drept în sine, cât și ca element al proprietății private, reprezintă o creanță asupra statului pe care acesta este obligat să o plătească și s-o ocrotească. Practic, prin diminuarea brutală, abuzivă și retroactivă a cuantumului pensiilor legal stabilite pentru magistrați, proprietatea nu este apărată, ci este pur și simplu expropriată de însuși statul român, care, în acest mod, refuză dictatorial să își achite creanțele”, se mai arată în documentul citat.
În legătură cu invocarea articolului 53 din Constituție, CSM arată că, acest motiv poate fi invocat doar în măsura în care este reducerile sunt proporționale cu situația care le-a determinat.
„În raport cu aceste prevederi constituționale, considerăm că nu ne aflăm în niciuna din situațiile vizate de text, astfel că nu se justifică sub nicio formă anularea unui drept legal dobândit și că, pe de altă parte, eliminarea pensiei de serviciu pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea este vădit discriminatorie și în afara textului constituțional”, potrivit Consiliului.
Prin urmare, CSM apreciază că folosirea dispozițiilor articolului 53 din Constituție, ca temei al restrângerii exercițiului drepturilor, fondat „imprecis pe siguranța și securitate naționale, este fundamental greșită”, criza economică neconstituind temei al restrângerii drepturilor democratice.
În opinia Consiliului, criza economică nu este o problemă de siguranță națională și nici de securitate națională, iar creșterea și relansarea economică fiind prevăzută ca obligație a statului în vederea înlăturării stării de sărăcie a populației.
„Nu este de ignorat faptul că aplicarea unor măsuri de siguranță sau de securitate națională în sensul articolului 53 din Constituție trebuie să fie, totodată, o situație specială și excepțională, or includerea reducerilor salariale și a pensiilor în sfera acestor măsuri de siguranță sau securitate națională nu urmărește decât crearea unui cadru legal în mod artificial de natură a expune pe cei vizați la aceste măsuri excepționale”, se mai arată în documentul citat.
Pe de altă parte, Consiliul apreciază că Guvernul nu a fost consecvent și nu a respectat nici măcar principiile articolului 53 din Constituție, pentru că nu respectat principiul nediscriminării, în sensul că măsurile trebuiau aplicate întregii populații, conform sintagmei utilizate – „națională”.
„Or, potrivit măsurilor dispuse de aceste legi, vizat este în mod exclusiv doar personalul din sectorul bugetar și pensionarii, fiind excluși de la aplicarea cu caracter general sectorul privat, precum și salariații regiilor autonome și ai celorlalte companii la care statul este acționar, ale căror venituri implică și o componentă bugetară importantă”, potrivit CSM.
Consiliul mai apreciază că propunerile făcute de Guvern nu sunt însoțite de nici una dintre măsurile care să ajute populația pe vreme de criză, ci în legea privind reducerea pensiilor și salariilor apar și alte reduceri, și alte măsuri de eliminare a unor drepturi de natură economică.
„Mai este de observat că aplicarea acestor măsuri de reducere aduce atingere și altor drepturi garantate prin Constituție, respectiv dreptul la viață, sănătate, trai decent, acesta din urma neputând fi afectat, în niciun caz, chiar în condiții de criză. Prin aplicarea măsurilor de reducere, Guvernul procedează practic la o expropriere”, se mai arată în documentul Consiliului.
CSM mai acuză Guvernul că „a înțeles să rezolve criza pe seama puterii judecătorești” și că sugerează ideea că principalii vinovați pentru criză sunt bugetarii și pensionarii.
„În consecință, Guvernul a înțeles să rezolve criza pe seama puterii judecătorești, care, raportat la numărul total al populației active, reprezintă 0,0000027 la sută din efortul bugetar pentru plata drepturilor salariale și 0,00069 la sută din efortul bugetar pentru plata pensiilor și a altor categorii de bugetari, proiectele de lege operand ca o veritabilă sancțiune fără ca acestora să li se poată imputa existența crizei”, potrivit CSM.
Mai mult, CSM acuză Guvernul că subordonează puterea judecătorească argumentând prin faptul că hotărârile judecătorești nu sunt executate prin dispoziții exprese date în acest scop, judecătorii sunt amenințați cu răspunderea pentru efectele crizei dacă vor admite acțiunile având ca obiect drepturile îngrădite, Executivul s-a pronunțat asupra eventualelor litigii obligându-se prin Scrisoarea de Intenție adresată Fondului Monetar Internațional (FMI) să garanteze constituționalitatea măsurilor luate, în realitate Guvernul s-a pronunțat și asupra constituționalității măsurilor în discuție.
CSM a mai constatat și o lipsă totală a oricărei evaluări preliminare a impactului în plan social și economic și că proiectul de lege este neconstituțional, discriminatoriu, încalcă grave norme obligatorii ale Comunității Europene, nesocotește practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului și conține multe erori de tehnică legislativă.
În acest document au fost incluse materiale transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Magistraților din România, Asociația Națională a Magistraților Pensionari din România și s-au avut în vedere și opiniile participanților la întâlnirea de lucru de la CSM.
