Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ ordonanța privind amânarea plății drepturilor salariale câștigate în instanță de personalul din justiției, apreciind că adoptarea unor acte normative succesive prin care este eșalonată plata constituie o încălcare a dreptului de acces la justiție.
„Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea Ordonanței de Ugență a Guvernului 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar”, a declarat, marți, după ședința Plenului, Florica Bejinaru.
Președintele CSM a explicat că adoptarea unor acte normative succesive prin care este eșalonată plata drepturilor salariale acordate personalului din sistemul bugetar, prin hotărâri judecătorești ce constituie titluri executorii, constituie o încălcare a dreptului de acces la justiție, al titularilor acestor titluri executorii și este încălcată flagrant cerința executării hotărârilor judecătorești definitive și executorii într-un interval rezonabil, dată fiind perioada de timp scursă de la data nașterii drepturilor prin acte normative nepuse în executare de stat cu bună-credință.
„Amânarea repetată a executării unei hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, este de natură să înfrângă cerința predictibilității legii, constant ilustrată în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar prin amânarea succesivă a executării hotărârilor judecătorești, Executivul nesocotește principiul consacrat de articolul 156 din Codul Muncii, potrivit căruia «salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor»”, a mai spus Bejinaru.
Avizul CSM și observațiile Comisiei Juridice ale Consiliului vor fi transmise Ministerului Finanțelor Publice(MFP), inițiatorului acestui proiect.
Bejinaru a mai spus că sistemul judiciar înțelege dificultățile financiare prin care trece țara, precum și suportul moral și financiar pe care trebuie să-l acorde pentru surmontarea acestora.
„De aceea, CSM lucrează în prezent la realizarea unor măsuri concrete și ferme de raționalizare a cheltuielilor și eficientizare a activității, care vor fi făcute publice de îndată ce documentul va fi aprobat de Plen”, a mai spus președintele CSM.
De asemenea, Bejinaru a susținut că, cu toate acestea, statul trebuie să-și achite datoriile pe care le are față de cetățeni, arâtând că plata acestor sume a fost aprobată prin Legea bugetului de stat pentru anul în curs, astfel încât justificarea „imposibilității menținerii echilibrelor bugetare” și „a nerespectării angajamentelor interne și internaționale asumate de guvernul României” și a lipsei fondurilor reprezintă argumente lipsite de sustenabilitate, invocate și în precedentele acte normative prin care s-au eșalonat aceste plăți și care tind a deveni laitmotiv pentru executiv.
Totodată, amânarea achitării drepturilor salariale restante determină creșterea în mod exponențial a sumelor ce trebuie reactualizate și achitate integral, efortul bugetar fiind mult mai mare decât în situația onorării la termen a acestor datorii, potrivit Floricăi Bejinaru.
Ea a mai spus că drepturile personalului din Justiție trebuie tratate similar cu alte categorii sociale, care au încasat aceste sume de la stat.
„Există riscul ca astfel de inițiative legislative să determine creșterea numărului proceselor pe rolul instanțelor românești, subdimensionate în raport cu numărul mare de pensionări cu care se confruntă sistemul judiciar în ultimii ani”, a declarat Florica Bejinaru.
Președintele CSM a mai spus că există posibilitatea autofinanțării justiției prin trecerea în bugetul instanțelor a taxelor judiciare de timbru, a timbrului judiciar, a cheltuielilor judiciare în procesele penale, a amenzilor penale și a amenzilor judiciare, a sumelor rezultate din valorificarea bunurilor confiscate în procesele penale, precum și a celor obținute din închirierea spațiilor în sediile instanțelor și parchetelor.
Bejinaru a arătat că bugetul de stat a încasat, în 2008, suma de 91,30 milioane de lei reprezentând taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru, bugetele locale aveau în octombrie 2009 restanțe necolectate de 69,40 de milioane de lei.
„Consiliul Superior al Magistraturii consideră că sumele provenite din colectarea taxelor judiciare de timbru trebuie să fie transferate de la bugetele locale la instanțele de judecată, fapt care se poate realiza doar prin modificări legislative” a mai spus Florica Bejinaru.
Președintele CSM a mai susținut necesitatea trecerii sumelor provenite din taxele de timbru la justiției, apreciind că Guvernul nu a oferit explicații de ordin rațional pentru preluarea acestor bani de către consiliile locale.
