Ministrul Sănătății, Cseke Attila, dorește să reintroducă rezidențiatul de tip B și să reducă durata acestuia, care, în România, este mai mare față de o directivă europeană care stabilește stagiul minim de rezidențiat pe diverse domenii, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Ministrul Sănătății, Cseke Attila, a declarat, vineri, într-o conferință de presă, la Miercurea Ciuc, că se gândește la reintroducerea rezidențiatului de tip B, care a mai fost prezent în sistemul sanitar românesc.
„Gândim un sistem pe care să îl reintroducem, care a mai fost prezent în sistemul sanitar românesc, rezidențiatul de tip B, și care să ofere posibilitatea și localităților mai mici, mă raportez la centre universitare acum – pentru că există această tendință a rezidenților de a se retrage către centre universitare pe care, omenesc, o înțeleg, sunt dotări, infrastructură, experință mai bună – de a accesa medici rezidenți. Dar noi avem nevoie de medici care să acopere toate județele, toată țara și localitățile cu un spital mai mic. Drept pentru care vrem să oferim posibilitatea de a concura pentru un post de rezidențiat de tip B”, a spus Cseke Attila.
Ministrul Sănătății a explicat că, spre exemplu, dacă cineva dorește să devină medic la Miercurea Ciuc și știe acest lucru la data la care se dă rezidențiatul are posibilitatea să aleagă acel loc.
„Este o metodă prin care oferi corectitudine atât viitorului medic, cât și sistemului sanitar și spitalului. Viitorului medic îi dai posibilitatea de a alege de la bun început, nu doar după ce câștigă specializarea, și oferi corectitudine sistemului și spitalului pentru că îți dă o oarecare viziune, o strategie, dacă poți pe anumite segmente să acoperi un post de medic sau nu”, a explicat Cseke.
Acesta a adăugat că o altă chestiune importantă care îl preocupă este durata rezidențiatului, mai mare în România decât în alte state europene.
„Pot să vă spun că doresc o consultare cu rectorii universităților pe această temă, le-am și trimis o adresă. Față de o directivă europeană care stabilește durata minimă a rezidențiatului pe diverse domenii, în România avem durată mai mare. Spre exemplu, la anestezie și terapie intensivă, pe Directiva Europeană durata medie este de trei ani, dar în România este de cinci ani. La neurochirurgie, durata minimă pe directivă este cinci ani, sigur o specializare grea, noi avem cea mai lungă durată de șapte ani. Ca să pregătim un neurochirug ne trebuie 13 ani de zile. Eu nu spun că nu trebuie pregătit, dar de aceea m-am adresat rectorilor universităților, să vedem care este punctul lor de vedere și să încercăm să găsim o soluție prin care să mai reducem din aceste termene”, a afirmat ministrul Sănătății.
Cseke a spus că sistemul sanitar românesc are nevoie de medici cu pregătire eficientă cât mai rapid posibil și a concluzionat că, dacă acești doi pași în privința regândirii rezidențiatului se vor putea realiza până la sfârșitul anului, când se organizează rezidențiatul, beneficiul ar fi atât al candidaților, cât și al sistemul sanitar.
