Salariul mediu pe care îl vor avea românii la momentul adoptării monedei euro poate fi mai mare decât nivelul actual doar cu cât va crește productivitatea în următorii cinci ani, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
„Salariul mediu de acum înmulțit cu creșterea productivității muncii de până în 2015. Nu mai mult de atât”, a spus Croitoru, întrebat la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV, ce salarii vor avea românii la intrarea în zona euro.
El a exclus posibilitatea aderării la euro cu salarii mai mici decât în prezent, sugerând implicit că România nu va intra în zona euro dacă nu va crește productivitatea în următorii ani.
Cele mai recente date ale INS arată, pentru februarie, un câștig salarial mediu net de 1.411 lei.
„Clasa politică trebuie să înțeleagă că obiectivul nostru este să intrăm în euro în 2015”, a spus Croitoru.
El și-a exprimat optimismul că România va duce la bun sfârșit acordul cu FMI și va reuși să-și atingă obiectivul de aderare la moneda euro, având în vedere că istoric „cu chiu cu vai” a intrat în NATO și UE.
Pe de altă parte, el spune că de 20 de ani România nu a avut „proprietatea acordului cu FMI”.
„Numai un acord s-a finalizat, cel din perioada guvernului Năstase, și ăla împinși de la spate”, a spus Croitoru.
El a explicat astfel condițiile în care președintele Traian Băsescu a afirmat la sfârșitul lunii martie, cu ocazia vizitei directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, la București, că România dorește o relație pe termen lung cu Fondul.
Pe de altă parte, el a enumerat aspectele pozitive dar și pe cele negative ale intrării în zona euro, considerând ca principale avantaje facilitarea schimburilor comerciale și eliminarea riscului valutar, inclusiv din activitatea de creditare.
„În mod cert într-un orizont de 2-3-4 ani de la aderare creditele vor fi mai ieftine”, a spus Croitoru.
Din perspectiva dezavantajelor, el a arătat că un șoc extern ca actuala criză financiară se difuzează în economia românească pe patru canale – curs de schimb, ratele dobânzilor, piața muncii și piața bunurilor, iar după adoptarea euro vor rămâne doar ultimele două canale, întrucât politica monetară și cea de curs vor fi preluate de Banca Centrală Europeană.
„Un șoc ca cel de acum s-ar fi reflectat într-un șomaj mult mai mare (dacă România era în zona euro)”, a mai spus el.
