Obiectivul de adoptare a monedei euro în 2015 ar putea rămâne fezabil dacă reformele structurale și cele convenite cu Fondul Monetar Internațional (FMI) sunt acceptate de întreaga populație a României, consideră Lucian Coritoru, consilier al guvernatorului BNR.
„Aderarea la zona euro în 2015 poate rămâne un obiectiv fezabil, cu condiția ca poporul român, în toate straturile sale, să nu se opună reformnelor necesare. Dacă nu, nu este fezabil”, a spus Croitoru, la dezbaterea „Perspectivele dezvoltării economiei românești până în 2015”, oraginazată de clubul de macroeconomie Econosofia și Institutul de Studii Populare.
Anterior, consilierul guvernatorului BNR a afirmat în fața doctoranzilor de la Academia de Studii Economice că economia românească nu va fi pregătită să adere la zona euro până în 2015, dar orizontul de adoptare a euro nu trebuie modificat, pentru că România a reușit să facă schimbări doar în contextul unor obiective mari.
Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a declarat, tot la dezbaterea de la Institutul de Studii Politice, că nu vede posibilă aderarea la zona euro în 2015, pentru că UE își schimbă gândirea, el vorbind și despre necesitatea unei voințe politice în acest sens, în condițiile în care sunt mulți care nu doresc atingerea acestui deziderat.
Potrivit europarlamentarului PDL, se discută deja de o zoă euro care „să se miște altfel” decât restul statelor membre, cu restricții mult mai mari în privința pactului de stabilitate și a creșterii economice, ridicându-se problema competitivității.
„Din păcate, în România avem mulți care nu doresc euro, din diferite motive. Se câștigă foarte bine pe diferențele de dobânzi care există în România, pentru cei care folosesc euro, și pe încrederea că România nu va mai lăsa moneda națională să o ia razna și va lua toate măsurile necesare să păstreze stabilitatea”, a mai declarat Stolojan.
În urma negocierilor cu FMI, autoritățile române au obținut aprobarea un deficit bugetar de 6,8%, dar cu condiția adoptării unor măsuri de reducere semnificativă a cheltuielilor, respectiv tăierea salariilor bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% și scăderea masivă a subvențiilor.
Stogoljan califică neserioase propunerile de renegociere a măsurilor de reformă stabilite cu FMI și Comisia Europeană în urma discuțiilor de la începutul acestei luni.
„Ideea de renegociere, sigur, se poate renegocia orice, înseamnă pierderea credibilității nu doar în fața FMI, unde ne-am tot pierdut-o în ultimii 20 de ani, dar pierderea credibilității în fața Comisiei Europene”, a precizat Stolojan.
Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că aderarea la zona euro cu o întârziere de 1-2 ani este mai puțin importantă decât faptul că România trebuie să fie pregătită pentru a adopta euro, dar banca centrală insistă pentru calendarul 2014-2015.
„Contează mai puțin o amânare de un an sau doi decât că trebuie să fim pregătiți pentru a intra în zona euro. Noi insistăm pe 2014-2015, pentru că acest obiectiv poate și trebuie să fie catalizator pentru politici economice coerente, fără de care nu vom putea adera la euro”, a afirmat Isărescu, întrebat cum comentează declarațiile directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.
Strauss-Kahn a declarat la sfârșitul lunii martie, aflat într-o vizită la București, că România ar putea adopta moneda euro mai târziu decât și-a programat, în anul 2015, dar trebuie să își consolideze politicile monetare și financiare pentru a intra pe „drumul cel bun”.
