Sindicatul Crescătorilor de Taurine din România (SCTR) susține că procesatorii de lapte trebuie să negocieze cu sindicatele dacă „vor să mai cumpere lapte din România”, anunțând că nu renunță la pichetele de marți, care vor avea loc la sediile a șase fabrici de procesare din țară.
„Luăm laptele la 40.000 de lei (patru lei noi – n.r.) din magazin. Până când vom accepta să umplem buzunarele acestor samsari, până când vom accepta un preț de monopol? Nu vor mai avea posibilitatea să negocieze individual, pentru ca fiecare țăran să fie bătaia lor de joc, trebuie să negocieze cu sindicatele dacă vor să mai cumpere lapte din România. În Uniunea Europeană, sindicatele negociază cu procesatorii și cu comercianții, semnează un acord prin care stabilesc un preț anual de referință al laptelui, transparent”, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, președintele Federației Agrostar, Nicolae Ștefan..
El a adăugat că sindicaliștii afiliați la Federația Agrostar vor picheta, marți, de la ora 11.00, timp de trei ore, sediile a două fabrici din apropierea Bucureștiului și a altor patru din țară, din Cluj, Sighișoara, Vatra Dornei și Alba. Aceștia sunt nemulțumiți de „refuzul repetat” al procesatorilor de a negocia prețul laptelui, cel actual fiind considerat de sindicaliști prea mic.
Patronatul din industria laptelui susține, într-un comunicat remis, luni agenției MEDIAFAX, că prețul materiei prime poate fi stabilit numai prin negociere între procesatori și furnizori, și nu la nivel colectiv, împreună cu sindicatele, arătând, totodată, că o majorare a prețului de achiziție a laptelui ar scumpi produsele lactate în magazine.
„În ultimul an, prețul laptelui materie primă a crescut cu un procent mai mare decât prețul produselor lactate, diferența fiind absorbită prin eforturile procesatorilor de a reduce costurile de fabricație. O nouă creștere de preț la materia primă s-ar putea răsfrânge în mod direct asupra consumatorului de produse lactate, împiedicând accesul acestuia la alimente de bază”, se arată în comunicatul Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
În plus, continuarea creșterii prețului produselor lactate românești poate duce la o scumpire a acestora peste prețul produselor similare din import, ceea ce ar determina scăderea cererii de lapte materie primă și, implicit, scăderea prețului de achiziționare a laptelui, mai arată APRIL.
APRIL precizează că prețul plătit pentru lapte nu poate fi stabilit la nivel colectiv, prin negociere cu sindicatele, aceasta fiind rezultatul negocierilor dintre fiecare procesator și furnizorii săi. De altfel, asociația susține că nu a refuzat dialogul cu crescătorii, așa cum au afirmat sindicatele, dar că patronatul nu poate negocia prețul plătit pentru materia primă, întrucât nu intră în atribuțiile sale legale.
„Fiecare procesator de lapte poartă negocieri individuale cu fiecare fermier sau producător de lapte, și în niciun caz cu sindicatul acestora, în urma cărora rezultă prețul consfințit printr-un contract legal. Acțiunea de negociere colectivă a prețului pentru laptele materie primă este o acțiune care încalcă orice principiu al economiei de piață. (…) APRIL își exprimă disponibilitatea pentru discuții constructive cu sindicatele din industrie, atâta timp cât singurul scop al acestor discuții este de a proteja interesul consumatorilor”, se mai spune în comunicat.
APRIL mai susține că sindicatele au omis să pună în discuție un factor care influențează prețul, respectiv calitatea laptelui.
„Un alt lucru esențial este că în afirmațiile reprezentanților sindicatelor nu este menționată calitatea materiei prime pe care o desfac către procesatori. Doar în România este posibil să avem un dublu standard: lapte conform (cu normele UE – n.r.) și lapte neconform. Acest lucru atrage după sine prețuri diferite, și, ca atare, nu putem compara prețul laptelui materie primă din România cu prețul pe care îl plătesc celelalte țări europene, care au un singur standard de calitate”, se arată în comunicatul APRIL.
În replică, Nicolae Ștefan a afirmat că reacția APRIL este falsă, apreciind că aceste multinaționale profită de ani de zile de lipsa de organizare a crescătorilor de taurine.
Liderul sindical a mai spus că dacă cererile lor nu vor fi soluționate după protestul de marți, crescătorii de taurine vor sista livrările de lapte către fabricile care vor refuza în continuare mărirea prețului acestui produs și îl vor da celor care vor accepta majorarea sau către alte fabrici de procesare din Uniunea Europeană. Apoi, crescătorii de taurine vor picheta sediile punctelor vamale prin care trec transporturile de lapte din Uniunea Europeană către România, „lapte plătit de procesatori la preț european”, a adăugat Nicolae Ștefan..
Protestele vor fi îndreptate și către instituțiile de stat care acceptă „fără interes” realizarea de așa-zise produse proaspete din lapte praf și către Consiliul Concurenței și Agenția Națională de Protecție a Consumatorilor, „care tolerează atât cartelul procesatorilor constituiți în APRIL, cât și problema produselor vândute sub o singură calitate și la același preț, dar care sunt realizate din lapte de calitate diferită, achiziționat la prețuri diferite, diferențele fiind extrem de mari”, a precizat Ștefan.
Totodată, acțiunile de protest vor fi îndreptate și către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerului Economiei și Finanțelor, „care tolerează cu bună știință încălcarea legilor de către samsarii laptelui”, a mai spus liderul de sindicat.
Doi dintre marii procesatori de lapte din România, Danone și Friesland Foods, au arătat, săptămâna trecută, că prețul pe care l-au plătit crescătorilor pentru lapte a crescut în ultimul an cu peste 30 la sută, mai puțin decât au crescut prețurile la produsele finite, iar o nouă majorare a costului cu materia primă nu ar mai putea să fie absorbită de procesatori, reflectându-se în prețurile plătite de consumatori pentru lactate.
Peste o sută de fermieri au pichetat, la sfârșitul lunii octombrie, pentru trei zile consecutiv, sediul Ministerului Agriculturii, aducând cu ei bidoane de lapte și piei de vacă, dar și un vițel, sindicaliștii fiind nemulțumiți de rezultatul negocierilor cu autoritățile în ceea ce privește finanțarea zootehniei.
Crescătorii de animale cereau Guvernului finanțarea acestui sector, respectiv subvenționarea fermierilor care au mai puțin de trei vaci, susținând că aceștia produc 80 la sută din laptele comercializat pe piață.
