Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a afirmat, vineri, că Ion Iliescu a fost amenințat cu pușcăria pentru a reveni asura deciziei de grațiere a sa, fără să precizeze însă cine a fost persoana care l-a amenințat pe fostul președinte, dacă este din România sau din străinătate.
Miron Cozma a dat în judecată statul român pentru reîncarcerarea sa și perioada de închisoare executată în urma anulării ordinului de grațiere semnat de Ion Iliescu în decembrie 2004, procesul fostului lider al minerilor cu statul încheindu-se vineri la Curtea de Apel București.
„Iliescu a fost amenințat cu pușcăria. Toate la timpul lor. Nu am să vă spun, eu vă sugerez să gândiți”, a spus jurnaliștilor Cozma, refuzând să precizeze dacă este vorba de o persoană din străinătate sau din România.
Totodată, Cozma a declarat că nu are de ce să își ceară scuze românilor pentru mineriade. „Românii sunt alături de mine, mineriadele acelea, din punctul nostru de vedere nu au existat, eu nu sunt responsabil de ele”, a adăugat Cozma.
Anul trecut, Tribunalul București i-a dat câștig de cauză lui Cozma, dispunând despăgubirea acestuia cu 10.000 de euro, pentru că a stat nelegal în detenție 178 de zile, după ce fusese grațiat, decret revocat la scurt timp de Iliescu la presiunea socității..
La plecarea de la Curtea de Apel București – unde s-a judecat, vineri, contestația lui Cozma, nemulțumit că nu i se acceptă ca despăgubire suma de 4 milioane de euro – i-a înmânat avocatului său un volum de versuri scrise în penitenciar, intitulat „Balade haiducești”, „de genul Mioriței”.
Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, care a fost condamnat la 18 ani de detenție pentru acțiunea minerilor din 1991, când Guvernul Petre Roman a fost răsturnat, a susținut vineri, pe holul instanței, că vrea să ceară CSM să verifice dosarele penale în care a fost implicat.
„Voi solicita Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să facă o anchetă privind modul de soluționare a tuturor dosarelor în care am fost implicat”, a spus Cozma, prezent la Curtea de Apel București, pentru procesul intentat statului în legătură cu reîncarcerarea sa după ce președintele la grațiat.
Potrivit procedurii, orice neregulă în actul de justiție sau în conduita unui magistrat poate fi reclamată la CSM în termen de un an de la constatare.
Pe de altă parte, Cozma a declarat că are de gând „să-l dea” pe fostul președinte Ion Iliescu, spunând că acesta „nu a reprezentat vreodată ceva pentru el”.
„Sigur toate la timpul lor. Este responsabil și, probabil, va fi dat în judecată și de alte instituții. Pentru mine Iliescu nu a reprezentat vreodată ceva. Este penibil și incredibil că atunci când îi ajunge cuțitul la os justiția să se schimbe. Nu au știut că este civil”, a precizat Cozma. El a făcut referire la modificările legislative survenite unei decizii din vara anului trecut a Curții Constituționale, care a statuat că civilii pot fi cercetați și judecați doar de magistrați civili, motiv pentru care dosarele mineriadei și revoluției de la Secția Parchetelor Militare au fost preluate de procurori civili.
Președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a precizat, vineri, referitor la declarațiile lui Miron Cozma, că acesta trebuie tratat „cu rezervele cuvenite”, cu „înțelegere”, ca și oamenii „cu mintea rătăcită” pe care îi întâlnești în viață, fie că vrei, fie că nu vrei.
„Pe Cozma trebuie să îl luați cu rezervele cuvenite, de fiecare dată”, a arătat Iliescu, precizând că nu a primit amenințări cu moartea atunci când era șef de stat, pentru a renunța la grațierea lui Cozma, așa cum a afirmat acesta.
Întrebat cum comentează intenția lui Cozma de a-l acționa în judecată pentru mineriadă, Iliescu a răspuns: „El, pe mine? Ei, ce să-i faci, trebuie înțeles omul. A stat în închisoare, el și așa era un original în felul său, așa că după închisoare s-au accentuat niște trăsături. Trebuie luat cu înțelegere, fiecare, ca și oameni cu mintea rătăcită, pe care îi întâlnești în viață, vrei nu vrei. Și când îți asumi o anumită misiune socială, trebuie să îi tolerezi pe toți”.
În 7 decembrie anul trecut, procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, anunța că a infirmat soluția de punere sub urmărire penală a fostului președinte Ion Iliescu în dosarul mineriadei din 1990. Anchetatorii au admis contestația privind forma și fondul soluției inițiale dată de general magistrat Dan Voinea.
Profesorul de drept procesual penal Ioan Neagu, avocatul lui Ion Iliescu, a făcut plângere împotriva soluției de începere a urmăririi penale dată de generalul Dan Voinea, fostul șef al Secției Parchetelor Militare (SPM), la o săptămână de la decizia din 20 iunie 2007 a Curții Constituționale, potrivit căreia procurorii militari nu pot ancheta civilii.
Oficial, magistratul militar Voinea a anunțat din vara anului 2005 punerea sub acuzare a lui Iliescu și a altor persoane, însă de abia în 27 iunie2007 fostul președinte a semnat procesul-verbal prin care i s-a adus la cunoștință învinuirile, deși mai fusese audiat la SPM de trei ori înainte.
În seara de 13 iunie 1990, grupuri numeroase de mineri din Valea Jiului au venit în București, pentru „a restabili ordinea în Capitală”, după ce fuseseră incendiate și devastate sediile Poliției, Ministerului de Interne și Televiziunii Române.
În următoarele două zile, minerii înarmați cu răngi, topoare și bâte au devastat sediile unor partide din opoziție și pe cel al Facultații de Arhitectură, precum și alte locuri din apropierea Pieții Universitații, decretată de către studenți „kilometrul zero al democrației”. În acest loc, timp de peste 50 de zile, bucureșteni și nu numai au manifestat fața de politica dusă de FSN și de liderul său, Ion Iliescu.
În dimineața de 13 iunie 1990, polițiștilor li s-au ordonat „să curețe Piața Universitații”, ceea ce a generat conflicte violente între forțele de ordine și manifestanți. Ulterior, au venit și minerii pentru „a ajuta la curațenie”. În perioada 13-15 iunie 1990, au fost ridicați din Piața Universitații aproximativ o mie de tineri, din care pentru 182 au fost emise mandate de arestare preventivă.
