– Pentru prima dată la Suceava sunt expuse bunuri culturale de patrimoniu aparținând civilizației tracilor nord-dunăreni
– Exponatele fac parte din tezaurul pre și proto istoric din nouă mari muzee ale țării
Ziua de 28 noiembrie, în care, în urmă cu 89 de ani, Congresul General al Bucovinei a proclamat “unirea necondiționată, pentru vecie, a Bucovinei în vechile ei hotare cu regatul României”, este marcată la Suceava printr-o suită de manifestări cărora li se circumscrie și vernisajul expoziției naționale cu genericul “Comorile tracilor”.
Expoziția, care se deschide astăzi, la ora 10:00, în saloanele de la parterul Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina, realizată de instituția muzeală suceveană în colaborare cu alte opt muzee din țară, prezintă publicului, la numai trei săptămâni după faimoasele brățări de aur ale regilor daci, o selecție de bunuri culturale de patrimoniu aparținând civilizației tracilor nord-dunăreni.
Coordonatorul acestei expoziții, arheologul dr. Bogdan Petru Niculică, ne-a declarat că manifestarea, organizată sub egida Consiliului Județean Suceava, pune în valoare piese importante din tezaurul arheologic pre și protoistoric din colecția muzeului sucevean și din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Complexului Muzeal Național “Moldova” Iași, Complexului Muzeal “Ion Antonescu” Bacău, Muzeului Unirii Alba Iulia, Muzeului “Ștefan cel Mare” Vaslui, Muzeului de Istorie Aiud, Muzeului Județean Botoșani și Muzeului Municipal “Ioan Raica” Sebeș.
Circa 300 de piese
Sunt expuse cca. 300 de piese specifice epocii bronzului și primei epoci a fierului, exponate care, așa cum subliniază Bogdan Petru Niculică, au fost contemporane domniei lui Hammurabi în Mesopotamia (1792-1749 î.e.n), a faraonului Ramses al II-lea în Egipt (1304-1237 î.e.n) sau scrierii psalmilor lui David (cca. 1000 î.e.n).
Exponatele constau în arme (spade hallstattiene, topoare de tip celt…), unelte (seceri), podoabe (pandantive, brățări, coliere), grupate după cum au fost descoperite, izolat sau în așa numitele depozite de bronzuri.
Sunt prezentate totodată și mostre de minereu cuprifer și de staniu, precum și topoare și ciocane din rocă dură utilizate pentru spargerea minereului.
Situla de la Brâncovenești
Una dintre piesele expuse, cea mai spectaculoasă ca dimensiune, este marea situlă de la Brâncovenești, datată în Hallstatt-ul timpuriu.
Vasul din bronz, descoperit întâmplător împreună cu o piesă similară, înainte de anul 1885, în malul pârâului “Cetatea Fetii” (jud. Mureș) avea utilizare rituală, fiind realizat din două foi de tablă de bronz, cu marginea rulată peste o sârmă din același metal, unite prin nituire.
Vasul este frumos decorat printr-o tehnică de “polizare” foarte fină.
Depozitul de la Gioseni
Vizitatorii au prilejul să vadă și piesele din depozitul de bronzuri de la Gioseni (jud. Bacău), depozit descoperit în anul 1989 pe terasa din stânga râului Siret.
Depozitul, care cuprinde 35 de obiecte confecționate prin turnare, din care 21 de celturi de tip transilvan, patru seceri cu „limbă la mâner”, un obiect în formă de clopot, două brățări, două fragmente de sârmă care provin de la o fibulă, o toartă de vas din bronz, două fragmente de lamă de spadă, un vârf de lance și o bară subțire ascuțită la un capăt, are o greutate totală de 5,046 kg.
Tezaurul de la Răcătău
Acestora li se alătură, bineînțeles alături de numeroase alte exponate între care și unele care aparțin muzeului sucevean (cum este, spre exemplu, cuțitul de luptă aparținând culturii Gava-Holihrady, grupul Grănicești, care reprezintă una dintre primele atestări ale metalurgiei fierului în Moldova, sau toporul de luptă cu disc și spin, gravat cu simboluri uraniene, descoperit la Cajvana) o replică a tezaurului cu piese din aur de la Răcătău (jud. Bacău), vechea davă getică Tamasidava.
Tezaurul, aparținând culturii Monteoru din epoca bronzului mijlociu, descoperit în anul 1969, cuprinde un vas de mici dimensiuni în care erau așezate câteva obiecte: o spirală, inele de buclă și “perle” din aur, faianță și chihlimbar, greutatea totală a pieselor din aur fiind de 101,85 gr.
Cu prilejul deschiderii manifestării va fi prezentat și catalogul expoziției, ilustrat color, cu text bilingv română-engleză.
La deschiderea expoziției participă un număr important de istorici, cercetători, directori de muzeu și muzeografi.
Vor fi prezenți dr. Mihai Wittenberger, dr. Mihai Rotea și Eugen Iaroslavschi de la Cluj-Napoca, profesorii univ.dr. Attila Laszlo și Nicolae Ursulescu precum și dr. Senica Țurcanu de la Iași, dr. Laurențiu Chiriac din Vaslui, doctoranzii Silvia Iacobescu și Iustina Chiriac din Bacău sau prof. Maria Diaconescu din Botoșani.
