Senatorii din Comisia juridică au decis, marți, că un mandat de interceptare privind securitatea națională poate fi emis pentru o perioadă de cel mult șase luni, aprecierea duratei revenind judecătorului, a declarat președintele Comisiei, Tudor Chiariu.
Membrii Comisiei au dezbătut și au făcut amendamente la proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale.
„Ce am încercat să facem prin textele adoptate, e ca aprecierea asupra circumstanțelor concrete ale fiecărei cauze și implicit asupra duratei unor astfel de mandate, să fie evaluată o dată de procurorul care face propunerea, când este sesizat de organismele abilitate, și – mai important decât atât, garanția supremă – la aprecierea judecătorul care emite un astfel de mandat. Am considerat că este necesar să lăsăm judecătorul să aprecieze concret, în fiecare caz, care este durata optimă a unui astfel de mandat”, a arătat senatorul.
Potrivit lui Chiuariu, această soluție vine să răspundă ambelor obiective – atât protejării drepturilor și libertăților cetățenilor, cât și eficienței acțiunilor în ce privește securitatea națională.
Tudor Chiuariu a precizat că termenul poate fi prelungit cu perioada pe care o consideră potrivită judecătorul, dar nu mai mult de trei luni. La expirarea unei perioade de trei luni, procurorul va trebui să facă o nouă cerere pentru o nouă prelungire. Perioada maximă în care poate fi prelungit un mandat de interceptare a rămas de doi ani.
Întrebat cine autorizează mandatul de interceptare, președintele Comisiei juridice a explicat că lucrătorii din cadrul SRI trebuie să facă o cerere către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care e analizată de către procurorul general sau de către procurori anume desemnați. Procurorul general face o cerere în acest sens către președintele ÎNCJ care este analizată de către acesta sau de către judecători anume desemnați de acesta.
„Deci numai instanța judecătorească, numai un judecător independent și imparțial va decide asupra acestor lucruri”, a afirmat senatorul liberal.
„Dacă SRI cere, nu înseamnă că procurorul va cere la rândul lui judecătorului, ci va aprecia asupra elementelor care îi sunt furnizate și pe care își bazează cererea. (…) Exact asta e procedura. Există două filtre – procurorul care apreciază asupra elementelor care îi sunt prezentate de către reprezentanții SRI și judecătorul care apreciază asupra cererii procurorului care se bazează pe aceste date. Astfel, dacă procurorul general consideră nejustificată cererea de autorizare, nu o mai trimite instanței”, a mai subliniat Tudor Chiuariu.
