Comisia prezidențială susține egalizarea vârstei de pensionare între bărbați și femei, la 65 de ani

Comisia Prezidențială pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice consideră că egalizarea vârstei de pensionare între bărbați și femei, la 65 de ani, este „imperativă”, din perspectiva egalității în drepturi, dar și pentru echilibrarea în timp a cheltuielilor cu pensiile.
Comisia și-a lansat, ieri, la Cotroceni, în prezența șefului statului, raportul privind riscurile și inechitățile sociale în România.
În ceea ce privește sistemul de pensii, comisia prezidențială consideră că măsurile care trebuie luate pentru ameliorarea situației trebuie să pornească de la eliminarea inechităților și nu de la creșterea continuă a cheltuielilor pentru pensii „pentru a acorda compensații celor nedreptățiți păstrând nealterate drepturile acordate nejustificat”.
Potrivit raportului, „egalizarea vârstei de pensionare între bărbați și femei și între categorii ocupaționale la 65 de ani pentru ambele sexe este imperativă din perspectiva egalității în drepturi a cetățenilor și este necesară pentru echilibrarea în timp a cheltuielilor cu pensiile”.
Măsura poate fi adoptată într-o variantă cu consecințe parțiale imediate prin acordarea pentru femei a dreptului de a rămâne în funcție la cerere până la vârsta de pensionare a bărbaților, consideră autorii documentului. În opinia acestora, acordarea dreptului de a rămâne în muncă până la 65 de ani, chiar până la 70 de ani prin prelungire anuală, numai pentru femeile cu grad de profesor universitar constituie o discriminare față de femeile care au lucrat în alte domenii. „Dacă se menține, dreptul trebuie generalizat”, se arată în raport.
Pensionări nejustificate pe motive medicale
Comisia susține, de asemenea, creșterea vârstei medii reale de pensionare, care în prezent este de aproximativ 54 de ani până spre o medie de 60 de ani prin descurajarea pensionărilor anticipate, pensionărilor nejustificate pe motive medicale și interzicerea cumulului pensiei publice cu salariul.
„Acordarea unor drepturi sociale în mod fraudulos (certificat de handicap, pensie de invaliditate etc.) ar trebui pedepsită prin imputarea tuturor cheltuielilor celor care le-au acordat nejustificat sau au facilitat acordarea lor. În această categorie ar trebui să intre atât comisiile și medicii care au facilitat pensionări de invaliditate nejustificate cât și instanțele, alte instituții ori persoane care au acordat nejustificat drepturi privind pensiile speciale”, se arată în document.
De asemenea, conform comisiei, este necesară o campanie publică de promovare a avantajelor pe care le au femeile în cazul pensionării la vârste egale cu bărbații „deoarece majoritatea populației nu este conștientă de acestea și susține încă pensionarea femeilor la vârste mai mici”.
„Trebuie evitată dezechilibrarea financiară a fondului de pensii prin decizii politice (mai ales în perioadele electorale) sau judecătorești, prin introducerea în legislație a obligativității demonstrării acoperirii financiare pe termen mediu și lung pentru orice drept de pensie acordat. Drepturile de pensie acordate fără avizele obligatorii de la instituții de control financiar de la nivelul Ministerului Finanțelor și de la Casa Națională de Pensii ar trebui anulate”, se mai arată în document.
Reducerea „pensiilor aberante”
Comisia prezidențială mai susține eliminarea inechităților din sistem prin reducerea „pensiilor aberante (exagerat de mari)” și unificarea sistemului public de pensii.
„Trebuie recalculate pensiile pentru toate categoriile care au obținut privilegii și eliminarea prevederilor privind păstrarea unui drept odată obținut dacă acesta este plătit din fonduri care nu au existat la data acordării sau este obținut printr-o procedură incorectă/inechitabilă față de generațiile actuale sau viitoare. Principiul contributivității și al corespondenței între efortul total de contribuție pe parcursul vieții active și nivelul pensiei trebuie să fie obligatoriu prin lege pentru toate pensiile acordate din bani publici”, se menționează în raport.
Autorii documentului mai sunt de părere că introducerea unei pensii minime este o măsură pozitivă și trebuie menținută.
Raportul precizează că în România cheltuielile totale anuale pentru pensii se cifrează la peste 10 miliarde de euro, constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. Ponderea lor în PIB a fost în anul 2008 de aproximativ 7,3% (fără a lua în calcul pensiile agricultorilor și cele din sistemele militare care ridică toate cheltuielile la aproximativ 9% din PIB), iar în Bugetul general consolidat de peste 26%. De aceste pensii beneficiau în 2007 aproximativ 5,7 milioane persoane, la un număr mediu de salariați de 4,9 milioane, pentru fiecare persoană care contribuia la sistem și plătea impozite revenind astfel aproximativ 1,2 pensionari.
„Este evident că riscurile implicate sunt uriașe, mai ales că de atunci situația bugetară s-a degradat și mai mult”, susțin autorii documentului.
Pensiile inechitabile
„Pe lângă pensiile speciale inechitabile pentru parlamentari, magistrați și alte grupuri privilegiate se înregistrează și abuzuri numeroase în masa mare a pensionarilor prin pensionări frauduloase, în special în cazul pensiilor de invaliditate. Numărul pensionarilor de invaliditate a crescut de peste patru ori după 1990, ajungând în unele județe la aproape 30% din numărul total de pensionari în timp ce în altele este de 5-6%”, menționează comisia.
În opinia autorilor raportului, este „evident că sistemul de acordare a pensiilor este scăpat de sub control de instituțiile publice și acest lucru afectează grav interesele masei mari a pensionarilor care își văd drepturile diminuate complet nejustificat”. La aceasta se adaugă perspectivele de îmbătrânire a populației și scădere accelerată a populației tinere care sporesc riscurile pe termen mediu și lung pentru sistemul de pensii.
„Ponderea pensionarilor va fi de aproximativ 32% din întreaga populație în 2025 și de peste 45% în 2050 în situația păstrării vârstei medii reale de pensionare din prezent. Pentru a menține o pondere acceptabilă a pensionarilor în populația totală, de aproximativ 30%, vârsta medie reală de pensionare ar trebui să fie de 65 de ani, iar vârsta legală de aproximativ 70 de ani. În 2025 vom avea 6,5 milioane de pensionari dacă menținem o vârstă (reală) de pensionare redusă și 4,9 milioane dacă ajungem la 60 de ani. În fine, în 2050, la o posibilă populație de 16,7 milioane de persoane, vom putea avea 5 milioane de persoane pensionate (30%) numai dacă atingem o vârstă medie reală de pensionare de 65 de ani deci o vârstă legală (statutară) de pensionare de 70 de ani”, se mai arată în document.
Vârsta de pensionare și stagiile complete de cotizare pentru femei vor crește cu trei luni pe an, începând cu 2015, pentru a egala vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în 2030, ceea ce va reduce însă numărul locurilor de muncă, au declarat, la începutul lunii septembrie, pentru MEDIAFAX, surse ministeriale.
„Varianta analizată de Guvern pentru egalizarea graduală a vârstei de pensionare între bărbați și femei este creșterea vârstei de pensionare și a stagiilor complete de cotizare pentru femei cu trei luni pe an, pentru egalizare cu vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în 2030. Această creștere va avea loc începând cu anul 2015, după finalizarea etapei de creștere a vârstelor de pensionare pentru bărbați la 65 ani și pentru femei la 60 ani, prevăzută de actuala lege a pensiilor publice”, au arătat sursele, citând dintr-un document guvernamental. În prezent, vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbați și de 57,5 ani în cazul femeilor.
De asemenea, Guvernul ia în calcul uniformizarea vârstelor standard de pensionare pentru judecători, procurori, parlamentari și diplomați cu cele aplicate în prezent asiguraților din sistemul public, începând cu data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor, au mai declarat sursele citate. În prezent, vârsta de pensionare a magistraților este de 68 ani, în timp ce vârsta medie de pensionare în sistemul public este de 63,5 ani în cazul bărbaților și 57,5 ani în cazul femeilor.