Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a elaborat un proiect de modificare a Legii audiovizualului în vederea corelării ei cu noua Directivă europeană a audiovizualului, aspecte precum produc placement-ul și trecerea de la analogic la digital fiind discutate în ședința de joi a Consiliului.
Potrivit amendamentelor de modificare a Legii, discutate de membrii CNA, licența audiovizuală digitală terestră s-ar putea elibera în baza unei decizii a CNA în mai multe cazuri: pentru radiodifuzorii care dețin o licență analogică națională și pentru cei care optează pentru folosirea, în regim digital, a frecvenței analogice asignate anterior, dar și pentru cei care încetează obligatoriu emisia analogică.
Licențele audiovizuale analogice sau digitale se vor elibera fie în baza unui concurs, în cazul unui serviciu de programe difuzat pe cale radioelectrică terestră, fie în baza unei decizii a Consiliului, în cazul unui serviciu de programe difuzat prin orice alte mijloace de telecomunicații. Pe de altă parte, licențele audiovizuale analogice sau digitale pentru SRR și SRTv se vor elibera fără concurs.
Licența audiovizuală s-ar putea retrage de către Consiliu în condițiile în care compania care deține licența nu începe difuzarea serviciului de programe în termen de 18 luni de la obținerea licenței audiovizuale. În prezent, licența se poate retrage dacă în 12 luni de la acordarea ei nu începe emisia. De asemenea, potrivit modificărilor, Consiliul ar putea acorda o prelungire de încă 12 luni, față de 6 luni cât este prevăzut în prezent, pentru începerea retransmisiei.
„Propunerile aduse textului legii reprezintă o schimbare majoră de viziune în ceea ce privește procesul digitalizării”, a spus Gelu Trandafir, în cadrul ședinței.
Proiectul CNA prevede și numărul maxim de licențe pe care le poate deține o companie. Spre exemplu, un radiodifuzor ar putea deține cumulativ doar două licențe cu acoperire națională terestră de radio.
CNA vrea să modifice și criteriul principal de acordare a licențelor naționale. Astfel, dacă până acum, o licență națională trebuia să acopere o audiență potențială de peste 60% din populația recenzată a țării, potrivit proiectului CNA, „licențele audiovizuale care acoperă prin difuzarea aceluiași program peste 50% – în cazul radiodifuziunii, și respectiv peste 60% – în cazul televiziunii, din populația recenzată a țării cu vârsta de peste 6 ani, vor fi considerate licențele audiovizuale cu acoperire națională”. Totuși, unii membri ai CNA au propus ca licența națională pe TV să se acorde doar dacă se acoperă o audiență de 75% la nivel național. În prezent, există doar două radiouri care au licențe naționale, InfoPro și Europa FM.
CNA relaxează, în proiectul de modificare a Legii audiovizualului, și prevederile privind publicitatea. „Noile prevederi aduc o relaxare a publicității în sensul apariției unor noi tipuri de publicitate, mult mai interactive, gen publicitate virtuală”, a spus Radu Teodorel.
Publicitatea va putea fi inserată în timpul programelor, cu condiția să nu fie afectată „integritatea programelor, durata și natura acestora și dacă nu sunt afectate drepturile titularilor de drepturi”. SRTv poate insera spoturi publicitare sau de teleshopping numai între programe.
Proporția de spoturi publicitare televizate si spoturi de teleshopping dintr-un interval de 1 oră nu poate depăși 20%.
Transmisia filmelor realizate pentru televiziune, a operelor cinematografice și a programelor de știri poate fi întreruptă de publicitate televizată și/sau de spoturi de teleshopping o singură dată pe o durată programată de cel puțin 30 de minute, față de 45 de minute, cum prevede actuala legislație. De la această prevedere sunt exceptate foiletoanele, serialele și documentarele.
Transmisia programelor pentru copii poate fi întreruptă de publicitate televizată și/sau de teleshopping o singură dată în timpul unei durate programate 30 de minute.
Totodată, CNA corelează Legea audiovizualului și cu una dintre cele mai importante noutăți ale noii directive, respectiv product placement-ul, care implică prezența anumitor produse în programe TV, în scopuri comerciale.
Astfel, poziționarea de produse este permisă: în operele cinematografice, filmele și serialele realizate pentru prezentarea lor în cadrul unor servicii media audiovizuale, programele de sport si de divertisment. Acest lucru nu se aplică în cazul programelor pentru copii.
Programele în care este cuprinsă o poziționare de produs trebuie să îndeplinească următoarele condiții: conținutul și, în cazul transmisiilor de televiziune, intervalul orar afectat acestora, nu sunt, în nicio situație, influențate într-un mod care să afecteze responsabilitatea și independența editorială a furnizorului de servicii media audiovizuale; nu încurajează, în mod direct, cumpărarea sau închirierea de produse sau servicii, mai ales prin mențiuni exprese cu caracter promoțional la produsele sau serviciile respective; nu scot în evidență, în mod exagerat, produsul în cauză; telespectatorii sunt informați clar asupra existenței unei poziționări de produs.
Programele în care sunt cuprinse poziționări de produse sunt identificate în mod corespunzător la început și la sfârșit, pentru evitarea oricărei confuzii din partea telespectatorului.
Programele nu trebuie să cuprindă poziționări ale produselor pe bază de tutun sau țigări sau pentru întreprinderi al căror obiect de activitate principal îl constituie fabricarea sau vânzarea de țigări si alte produse pe bază de tutun și a anumitor produse medicamentoase sau tratamente medicale care sunt disponibile numai pe bază de prescripție medicală.
Totodată, comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să fie ușor de identificat, să nu aibă conținut comercial mascat, să nu uzeze de tehnici subliminale, să nu nu aducă atingere respectului demnității umane și să nu promoveze niciun fel de discriminare bazată pe sex, origine rasială sau etnică, naționalitate, religie sau credință, handicap sau orientare sexuală. De asemenea, acest tip de publicitate nu trebuie să încurajeze comportamente care dăunează sănătății si siguranței sau comportamente care dăunează în mod flagrant protecției mediului sau afectează negativ minorii din punct de vedere fizic sau moral.
CNA prevede în noul proiect și faptul că nu pot fi sponsorizate programele de știri și programele de analize și dezbatere pe teme politice și/sau economice de actualitate.
De asemenea, televiziunile vor fi stimulate să asigure în mod progresiv condiții prin care serviciile pe care le furnizează devin accesibile persoanelor cu dizabilități de văz sau de auz.
Proiectul de modificare a Legii audiovizualului include și prevederi noi referitoare la „dreptul la replică” în cadrul serviciilor radio-TV.
Propunerea CNA de modificare a Legii audiovizualului va fi discutată într-o altă ședință viitoare, după care va fi discutată cu reprezentanții Ministerului Culturii și Cultelor, pentru a fi propusă ca inițiativă legislativă în Parlament.
Legea audiovizualului nr.504 din 2002 a fost modificată ultima dată în 28 decembrie 2007, când toți operatorii de cablu din România au fost obligață să retransmită, începând din acest an, postul TV5, în caz contrar, Consiliul Național al Audiovizualului putând să le retragă licența de difuzare. Potrivit Legii 364 din 28 decembrie 2007, care modifică Legea audiovizualului, TV5 a intrat în „must carry”, alături de posturi finanțate de stat, precum TVR.
Parlamentul European a adoptat, la sfârșitul lui 2007, Audiovisual Media Services Directive – Directiva privind serviciile media audiovizuale. Noile prevederi legislative, reunite în cadrul Directivei, le actualizează pe cele incluse în cadrul Directivei Televiziunea Fără Frontiere, adoptată în 1997, pentru a lua în calcul dezvoltarea tehnologiilor audiovizuale și de publicitate. Ele se vor aplica și „serviciilor de tip TV”, cum ar fi programele TV transmise prin streamuri online, dar nu și site-urilor private.
Una dintre noutățile noii directive este constituită de product placement, care implică prezența anumitor produse în programe TV, în scopuri comerciale. Această practică va fi admisă numai într-o gamă limitată de programe și va trebui să respecte reguli stricte. Product placement-ul va fi interzis în programele sociale și de știri, în emisiunile pentru copii, documentare și emisiunile de consiliere. Parlamentul European a cerut ca acțiunile de plasare de produse să fie semnalate corespunzător, la începutul și la sfârșitul programelor, precum și după pauzele publicitare. Deși plasarea de produse a fost acceptată la nivel european prin noua legislație, statele membre pot continua să interzică această practică.
Potrivit noilor reglementări aprobate de Parlamentul European, pauzele publicitare vor fi autorizate la fiecare 30 minute în timpul filmelor TV, operelor cinematografice și al programelor de știri. În programele pentru copii, pauzele comerciale nu sunt permise decât dacă durata emisiunii este mai mare de 30 de minute. Documentul nu prevede reguli de inserare a publicității în programe precum serialele. În plus, directiva prevede că durata maximă alocată într-o oră programelor comerciale nu trebuie să depășească 12 minute.
Audiovisual Media Services Directive cere statelor membre ale UE și Comisiei Europene să încurajeze providerii de servicii media să dezvolte coduri de conduită privind publicitatea pentru copii, pentru a se putea evita spoturile publicitare care îi pot afecta pe aceștia, cum ar fi cele pentru alimentele nesănătoase.
România ar trebui să încheie procesul de digitalizare până în 2012, potrivit reglementărilor europene.
