Pericolul unei supraestimări a creșterii economice din 2017 nu provine atât din nerealizarea eventuală a veniturilor bugetului general consolidat, cât din structura creșterii economice determinată de măsurile fiscale și bugetare luate la cumpăna dintre anii 2016 și 2017, scrie Mediafax. Astfel, Comisia Națională de Prognoză prevede un PIB pentru 2017 de 815,2 mld. lei, mai mare cu 8 mld. lei față de estimarea anterioară pentru 2017, făcută în toamnă, scriu cei de la Ziarul Financiar. De unde ar urma să vină acest plus? Conform datelor detaliate de pe site-ul Comisiei Naționale de Prognoză, creșterea ar urma să vină din modificarea parametrilor de consum.
Cea mai mare miză a creșterii economice de 5,2% asumată de noul Guvern. Unde se vor duce cei 2,5 miliarde de euro bani noi care vor intra în consum
Recomandări
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O abordare diferită a creșterii economice în România: dincolo de ritm contează evitarea dezechilibrelor și a capcanei venitului mediu
Leonardo Badea (BNR): Reforma guvernanței economice europene – implicații pentru România
Leonardo Badea (BNR): Dinamica economică a ultimului sfert de secol în România și nevoia curentă de re-echilibrare a finanțelor publice
Suceava, în topul județelor cu cea mai mică creștere economică în 2022
Suceava, în topul județelor cu cea mai mică creștere economică în 2022
Gheorghe Șoldan: 8.294 de agenți economici din industria hotelieră vor primi săptămâna viitoare a doua tranșă din ajutorul de stat
