CCR discută pe 18 iulie proiectul PNL și USR și al PSD-ALDE privind revizuirea Constituției

Curtea Constituțională a României (CCR) va dezbate pe 18 iulie proiectul de lege al PNL și USR care vizează revizuirea Constituției, precum și inițiativa legislativă a PSD-ALDE care prevede tot revizuirea Legii fundamentale.
Potrivit Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, „înainte de sesizarea Parlamentului pentru inițierea procedurii legislative de revizuire a Constituției, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoțită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituțională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunțe asupra respectării dispozițiilor constituționale privind revizuirea”.
PNL și USR au depus, pe 1 iulie, la Parlament un proiect pentru revizuirea Constituției prin care condamnații definitiv la pedepse privative de libertate sunt excluși de la alegerile locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare, iar amnistia și grațierea pentru fapte de corupție este interzisă.
Proiectul are în vedere interzicerea dreptului de a fi aleși în „organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României” pentru cetățenii „condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.
Modificările vizează și funcția de eurodeputat: „Nu pot fi aleși în Parlamentul European cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.
În categoria legilor organice este interzisă „acordarea amnistiei și a grațierii colective pentru fapte de corupție”. De asemenea, parlamentarii și Guvernul nu vor putea avea inițiative legislative pentru amnistia și grațierea colectivă cu privire la faptele de corupție.
Propunerea mai prevede și interzicerea acordării, de către președintele României, a grațierii individuale pentru fapte de corupție.
În același timp, Guvernul nu va putea da ordonanțe de urgență ce afectează legile organice care reglementează infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora, acordarea amnistiei sau a grațierii colective și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi.
În ceea ce privește atribuțiile Curții Constituționale, acest organism se va putea pronunța pe constituționalitatea „ordonanțelor, la sesizarea Președintelui României, a 50 de deputați sau 25 de senatori, a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a Avocatului Poporului”. Totodată, judecătorii Curții ar putea hotărâ asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial.
Inițiatorii propunerii de modificare a Constituției motivează aceasta de „punerea în aplicare a rezultatului Referendumului pe probleme de interes național convocat de Președintele României, dl. Klaus Iohannis și desfășurat la data de 26 mai 2019”.
Proiectul PSD-ALDE pentru revizuirea Constituției extinde dreptul de a sesiza OUG la CCR
Pe 2 iulie, coaliția PSD-ALDE a depus, la Camera Deputaților, proiectul pentru revizuirea Legii fundamentale, care prevede interdicția de a deține funcții publice a persoanelor condamnate la închisoare, dar și extinderea dreptului de a sesiza CCR în privința ordonanțelor de urgență.
Proiectul de lege a fost semnat, în numele inițiatorilor de președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu și președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu.
PSD și ALDE propun revizuirea Constituției, astfel încât persoanele condamnate la închisoare să nu mai poată deține funcții publice.
„Nu pot fi aleși în organele administrației publice centrale și locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României, cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”, prevede completarea adusă articolului 37 din Constituție cu un nou alineat 2¹.
O altă modificare vizează interdicția președintelui României de a acorda grațiere pentru infracțiuni de corupție:
„Președintele României îndeplinește următoarele atribuții: acordă grațierea individuală; nu poate acorda grațiere pentru infracțiuni de corupție”, potrivit modificării aduse articolului 94, litera d din Legea fundamentală.
În forma în vigoare, articolul 94, litera d făcea referire doar la atribuția președintelui de a acorda grațiere individuală.
Potrivit actului normativ propus de PSD-ALDE, Guvernul nu va mai putea emite ordonanțe de urgență care privesc organizarea judiciară.
„Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora, precum și al organizării judiciare și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”, prevede modificarea adusă articolului 115 alineatul (6) din Constituție.
Legea fundamentală prevede în prezent, la articolul 115 alineatul (6) că: „Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
De asemenea, propunerea coaliției vizează și dreptul președintelui României sau al partidelor parlamentare de a sesiza ordonanțele de urgență la CCR.
„hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind ordonanțele, la sesizarea Președințelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori; excepția se poate înainte în termen de 5 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, Partea I”, prevede completarea adusă articolului 146, litera c, din Constituție.
Potrivit regulamentului Parlamentului, „adoptarea unui proiect sau a unei propuneri de revizuire a Constituției de către Camera Deputaților și Senat se face cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere”.
De asemenea, regulamentul mai prevede că, „dacă există cvorum legal, proiectul de lege sau propunerea legislativă în ansamblu se supune Camerei spre adoptare în forma rezultată din dezbaterea pe articole. Proiectele sau propunerile de revizuire a Constituției se adoptă cu majoritate de cel puțin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere”.
La referendumul de pe 26 mai, cetățenii au fost chemați de președintele României, Klaus Iohannis, să se pronunțe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?” 2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.