Curtea Constituțională este așteptată să dea luni o soluție în cazul conflictului juridic Legislativ – autoritatea judecătorească, reclamat pe de o parte de Senat și Camera Deputaților și de cealaltă parte de Ministerul Public, în cazul avizului de cercetare a miniștrilor-parlamentari.
În 5 martie, Curtea Constituțională (CC) a amânat discutarea celor trei sesizări privind conflictul juridic Legislativ – autoritatea judecătorească.
Senatul a anunțat, în 5 februarie, că sesizează Curtea Constituțională privind conflictul de natură constituțională dintre Președinție, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție și Ministerul Justiției pe de o parte și Parlament pe de alta, în privința cererii de urmărire penală a miniștrilor care sunt și parlamentari, Legislativul susținând că e necesar și avizul său. Sesizarea s-a înregistrat la 8 februarie la Curte.
În 6 februarie, Ministerul Public a cerut intervenția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru a rezolva problema apărută între Legislativ și autoritatea judecătorească. Ministerul Public afirma că nu există temei legal pentru a da curs cererii Legislativului privind dosarele miniștrilor cercetați care au calitate de parlamentari, dar cerea Consiliului Superior al Magistraturii să intervină și să sesizeze Curtea Constituțională întrucât ar exista un conflict instituțional.
Potrivit articolului 34 din Legea de organizare a Curții Constituționale, aceasta soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui CSM.
În 12 februarie, președintele CSM Lidia Bărbulescu a cerut Curții Constituționale să soluționeze conflictul juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public, ca autoritate judecătorească, și Parlament – Camera Deputaților și Senat -, ca putere legislativă, în cazul cercetării miniștrilor-parlamentari.
Anterior, președintele Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, a solicitat procurorului general al României, Codruța Kovesi, să înainteze Parlamentului cererile privind declanșarea urmăririi penale pentru miniștri sau foști miniștri care au calitatea de deputați.
„În conformitate cu procedurile legale, pentru parlamentarii Adrian Năstase și Miron Mitrea, membri ai Camerei Deputaților, ministrul interimar al Justiției urmează să înainteze Camerei Deputaților solicitările pentru declanșarea procedurilor de adoptare a cererilor de începere a urmăririi penale”, se arată în scrisoarea lui Bogdan Olteanu, adresată în 25 ianuarie Codruței Kovesi, prin care răspunde astfel adresei trimise de secretarul de stat al Ministerului Justiției, Gheorghe Mocuța.
În opinia lui Olteanu, această procedură pe care o cere să fie aplicată de Kovesi rezultă din prevederile Constituției, respectiv ale articolului 109, precum și din dispozițiile Legii 115/1999 privind răspunderea ministerială.
Olteanu atrăgea atenția asupra conținutului expunerii de motive a legii, „care prezintă intenția nemijlocită a legiuitorului” și care precizează expres că în situația miniștrilor deputați competența de a cere urmărirea penală revine Camerei Deputaților.
Totodată, Olteanu invoca susținerile Avocatului Poporului – instituție care apără drepturile și libertările cetățenilor în raportul acestora cu instituțiile publice – care a înaintat Curții Constituționale o excepție de neconstituționalitate privind articolele 12-22, 23, 24 din Legea 115. În motivarea excepției, admisă de Curtea Constituțională, Avocatul Poporului spunea că, potrivit Constituției, Senatul, Camera Deputaților și Președintele au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului în cadrul imunității care protejează miniștrii, pentru a-i proteja de eventuale șicane, răspunderea juridică a membrilor Guvernului având consecințe în plan politic.
Avocatul Poporului a mai susținut că prin articolul 109, alineatul 2 din Constituție legiuitorul constituant a intenționat să facă o distincție clară între membrii Guvernului care sunt în același timp și deputați sau senatori și membrii Guvernului care nu sunt parlamentari.
„Într-o asemenea interpretare, Ministerul Public trebuie să sesizeze acea Cameră a Parlamentului din care face parte membrul Guvernului, care este în același timp parlamentar, iar pentru membrii Executivului, care nu sunt deputați sau senatori, sesizarea va fi adresată președintelui țării”, spune Olteanu.
Președintele Camerei Deputaților susține că, având în vedere restituirile de până acum ale dosarelor dispuse de instanțe, nerespectarea procedurilor în dosarele privindu-i pe minștrii care au calitatea de parlamentari ar crea riscul altor restituiri și, implicit, ar putea împiedica justiția să se pronunțe pe fondul vinovăției sau nevinovăției persoanelor în cauză.
Astfel, Olteanu i-a cerut lui Kovesi să transmită cererile pentru declanșarea urmăririi penale, însoțite de dosarele cauzelor respective, pentru desfășurarea procedurilor parlamentare în acest sens.
În 23 ianuarie, Senatul anunța că trebuie să se pronunțe asupra propunerii de începere a urmăririi penale a senatorilor Paul Păcuraru și Codruț Sereș, aceasta fiind concluzia unei scrisori de răspuns a președintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, la solicitarea secretarului de stat în Ministerul Justiției, Gheorghe Mocuța, referitor la exprimarea unui punct de vedere al Senatului cu privire la procedura în vederea începerii urmăririi penale în cazul miniștrilor care sunt și senatori.
„În Legea 115/1999 (legea răspunderii ministeriale – n.r.) se spune că «ministrul Justiției, constatând că sesizarea este întemeiată, va înainta întregul dosar la Comisia juridică a Senatului dacă membrul Guvernului este senator», prin urmare «asupra propunerii de începere a urmăririi penale a celor doi senatori (Paul Păcuraru și Codruț Sereș – n.r.) trebuie să se pronunțe Senatul»”, se arăta în scrisoarea semnată de Nicolae Văcăroiu.
Ministrul interimar al Justiției Teodor Meleșcanu a transmis la DNA și DIICOT actele primite de la Președinție pentru cei opt actuali și foști miniștri, pentru începerea urmăririi penale, demnitarul precizând că își declină orice responsabilitate în cauză.
În 24 ianuarie – cu o zi înainte ca Bogdan Olteanu să trimită adresa procurorului general al României – Codruța Kovesi declara că pentru cele opt dosare privind foști și actuali miniștri Ministerul Public este legal învestit, având cereri de urmăriri penale și, ca atare, nu mai trebuie solicitată opinia Parlamentului.
„O cerere din partea Parlamentului nu este necesară, fapt însușit și de ministrul Justiției, din moment ce acesta a trimis Ministerului Public cererile pentru declanșarea urmăririi penale”, spunea Kovesi.
Potrivit acesteia, Constituția prevede câteva imunități pentru deputați și senatori, respectiv în ceea ce privește arestarea, reținerea și percheziția parlamentarilor, conferindu-i Parlamentului dreptul de a cere urmărirea penală a unui ministru, a explicat Kovesi.
„Dacă parlamentarii consideră că un ministru a comis o faptă penală sau există indicii cu privire la aceasta, pot declanșa procedura de a solicita urmărirea penală a membrului Executivului”, a adăugat procurorul general.
Kovesi a spus că, în acest moment, nu există nicio dispoziție legală în vigoare potrivit căreia procurorul să fie obligat să ceară de la Parlament urmărirea penală a unui membru al Guvernului, dacă acesta este parlamentar.
Întrebată ce conține cererea de urmărire penală formulată de Președinție, Kovesi a explicat că la solicitarea transmisă de ministrul interimar al Justiției referitoare la cele opt cauze, pe lângă solicitări, sunt atașate dosarul cauzei, referatul întocmit de procurorul de caz, copii după actul de dosar și, în unele situații, rapoartele întocmite de Comisia specială de la Cotroceni pentru acele cazuri în care s-au făcut solicitări către această comisie, până să fie declarată neconstituțională.
Totodată, Kovesi a ținut să precizeze că decizia Curții Constituționale prin care a fost declarat neconstituțional articolul 16 din Legiea 115/1999 privind răspunderea ministerială arată clar că niciuna dintre autoritățile statului, legislative, jurisdicționale, executive, nu se pot interfera și nu pot restrânge dreptul unei alte autorități (în acest caz președintele României – n.r.).
Astfel, în temeiul legilor, spunea Kovesi, nu este prevăzut ca procurorul de caz sau cineva din Ministerul Public să solicite Parlamentului să emită o cerere de urmărire penală pentru miniștri sau foști miniștri.
Dispozițiile art.16 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, care reglementau procedura privind urmărirea penală a miniștrilor/foști miniștrii care au și calitatea de parlamentar au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr.1133 din 27 noiembrie 2007 a Curții Constituționale, motiv pentru care acest text de lege nu mai poate fi aplicat, explica Ministerul Public.
Mai mult, arăta sursa citată, în dosarele penale instrumentate de procurori există cerere pentru declanșarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a miniștrilor/foștilor miniștri, astfel încât o dublare a procedurii de către Camera Deputaților contravine prevederilor constituționale.
„Pentru solicitarea Parlamentului de înaintare a dosarelor penale instrumentate de procurori nu există temei legal”, a fost răspunsul Ministerului Public, îsnă a ales calea de a cere CSM să constate dacă există conflict instituțional, iar Consiliul a trimis sesizarea Curții Constituționale.
Președintele Traian Băsescu i-a cerut în ianuarie ministrului interimar al Justiției Teodor Meleșcanu declanșarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a lui Adrian Năstase, Miron Mitrea, Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru, Zsolt Nagy, Victor Babiuc, Codruț Șereș și Traian Decebal Remeș.
