Brățările dacice au „detronat” comorile din „Sala Tezaur”

– Cele 9 brățări de aur ale regilor daci au luat locul valorilor de patrimoniu, expuse până acum în sala special amenajată a Muzeului de Istorie
– Brățările au greutăți cuprinse între 682,3 și 1121 grame
Brățările de aur ale regilor daci, care sunt la dispoziția publicului vizitator sucevean începând de astăzi, au „detronat” temporar celelalte comori ale Muzeului de Istorie. Cele 9 piese de podoabă, care cântăresc împreună cca. 12 kg, sunt expuse în „Sala Tezaur”, special amenajată pentru a permite publicului contactul cu valorile de patrimoniu. Toate piesele existente în „Sala Tezaur” au fost depuse în depozitul-tezaur al muzeului, o încăpere asupra căreia directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin-Emil Ursu, se pronunță cu discreție, spunând că acolo „sunt păstrate, în condiții de absolută siguranță și de microclimat controlat, cele mai valoroase obiecte”.
Inelul lui Bogdan Vodă, reîntors în depozit
Brățările, care au sosit luni după-amiază, sub paza Poliției și a Jandarmeriei, de la Muzeul Unirii din Iași, pot fi văzute de astăzi în „Sala Tezaur” a Muzeului de Istorie din municipiul Suceava. Pentru prezentarea lor au fost scoase piesele expuse până acum, între care se afla și inelul-talisman al lui Bogdan Vodă, 24,73 gr aur prelucrat cu mare măiestrie artistică.
Bijuteriile, care fac parte dintr-un tezaur descoperit prin braconarea sitului Căprăreasa de pe Dealul Grădiștei, din preajma fostei capitale a statului dac, Sarmizegetusa, au fost recuperate, răscumpărate și repatriate de statul român prin Ministerul Culturii și Cultelor (MCC).
Aflate parțial în custodia Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) și parțial la dispoziția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel și a Poliției din Alba Iulia, brățările sunt clasate în inventarul patrimoniului cultural național la clasa „Tezaur”.
Manipulate numai cu mănuși
Brățările au ajuns la Suceava însoțite de Aurelia Lazăr, conservator general în cadrul MNIR, care a avut misiunea de la le prelua de la muzeul ieșean și a le preda lui Mihai Spânu, conservatorul general al CMB Suceava. Așa cum ne-a declarat ea, pentru fiecare piesă recuperată s-a alcătuit inițial câte un dosar care cuprindea datele de identificare și toate documentele cu privire la repatriere și răscumpărare, dosare care au fost trimise apoi la Guvern pentru a fi aprobat transferul către MCC, care, la rândul lui, le-a încredințat MNIR.
Aurelia Lazăr a făcut precizarea că aceste inestimabile valori de patrimoniu au un regim special de manevrare, fiind manipulate cu multă grijă, numai cu mănuși, pentru a proteja piesele și pentru a evita orice posibilă tensionare.
Aurul provine din Munții Orăștiei
Piesele de aur, de formă plurispiralică, au cele două extremități aplatizate și decorate cu incizii. Raritatea extremă a acestor podoabe din aur, dimensiunile lor excepționale, perfecțiunea execuției, locul și circumstanțele descoperirii conduc la ipoteza că brățările erau purtate în cadrul unor ceremonii fastuoase, care îmbinau factorul politic cu cel religios.
Primele patru brățări au fost identificate anul trecut, într-o colecție particulară. Ele au fost expertizate, recuperate și repatriate în data de 8 ianuarie 2007. Expertiza, efectuată la Institutul de Fizică Atomică, a confirmat faptul că brățările sunt făcute din aur care provine din exploatările din Munții Orăștiei.
Ulterior, o altă brățară a fost descoperită de către Poliția franceză în expoziția Bienalei Anticarilor de la Paris. În luna iunie a.c., încă o piesă a fost recuperată de la un hunedorean, iar în luna august s-a mai adăugat un lot de trei brățări descoperite la un colecționar american.
12 kg de aur
Luate fiecare în parte, brățările se identifică prin următoarele date:
Brățara 1 – greutate de 987 gr, cu 6,5 spirale din tijă circulară cu extremitățile aplatizate în bandă decorată cu un model alcătuit din câte 7 palmete, cu linii în formă de brăduț, în continuarea cărora se află câte o placă triunghiulară cu motive zoomorfe;
Brățara 2 – 1080 gr, cu 7,5 spirale și extremitățile în formă de bandă cu 7 palmete identice;
Brățara 3 – 1121 gr, cu 7,8 spirale, decorată cu 7 palmete, cu motivele zoomorfe de la extremități cu animale cu ochii situați pe margini și gura marcată printr-o incizie;
Brățara 4 – 930 de gr, cu 6,5 spirale și cu registrul palmetelor continuat de câte o placă dreptunghiulară;
Brățara 5 – 764,94 gr, cu 6,5 spirale – piesă care a fost expusă și identificată de Poliția franceză la Bienala Anticarilor de la Paris;
Brățara 6 – 1062,55 gr, cu 4,5 spirale, cu extremitățile aplatizate și plăci cu motive în formă de șarpe – a fost recuperată de IGP la Baia Mare;
Brățara 7 – 1196, 03 gr, cu 6,75 spirale, cu plăcile dreptunghiulare din continuarea palmetelor terminate cu motive zoomorfe în formă de cap de șarpe;
Brățara 8 – 1136,03 gr, cu 5,5 spirale, decorată cu palmete și linii în interior, cu plăcile terminate cu motive zoomorfe;
Brățara 9 – 682,3 gr, cu 5,75 spirale, piesă descoperită în SUA, ca și brățările 7 și 8 – aduse în țară la data de 2 august a.c.
Având în vedere faptul că brățările au fost descoperite în proximitatea capitalei de la Sarmizegetusa, podoabele reflectă rangul excepțional pe care l-au avut cei ce le-au comandat și le-au purtat, în cadrul ierarhiei social-politice și religioase a statului dac. Specialiștii consideră că sunt podoabe și însemne de rang regal.
Foto: Marius Șuiu