Boboteaza – sărbătoare festivă

Boboteaza (6 Ianuarie) și cu Sfântul Ioan (7 Ianuarie) aproape că formează una și aceeași sărbătoare. În ajun, preotul sfințește casele cu apă care a fost sfințită în dimineața aceea după Sfânta Liturghie. Oamenii țin post negru până ce vine preotul și beau întâi din această apă sfințită. Preotul este precedat de copii îmbrăcați în cămăși albe, sunând din clopoței și deschizând calea preotului, strigând Kira Leisa, adică pronunțarea românească a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluiește).
Pe lângă troparul bobotezei, copii cântă colinde speciale care descriu miracolul care a avut loc la Iordan. În ziua aceasta, în afară de preot, nimeni nu se duce colindând din casă în casă.
În ziua de Bobotează, după Sfânta Liturghie, preotul împreuna cu enoriașii fac o procesiune la un lac, râu sau vreun izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor. Când troparul praznicului începe, vânătorii și pădurarii satului împușcă peste ape ca să alunge duhurile necurate. Astăzi acest obicei a păstrat doar semnificația festivă a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism.
Nouă zile nu se spală rufe
Dacă este destul de frig se pregătește o cruce de gheață pentru a marca locul slujbei și la sfârșit preotul aruncă în apă o cruce de lemn, iar feciorii satului se aruncă să o scoată, chiar dacă este ger de crapă pietrele.
Se crede că în ziua aceasta toate apele pământului sunt sfințite; de aceea femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile până la sfârșitul praznicului.
Cu acestea, datinile de iarnă nu s-au încheiat, dar s-a terminat carnavalul. Femeile se apucă iarăși, cu tristețe, de treburile obișnuite. La țară, bărbații trebăluiesc prin șură punând dinți la greblă, sau ascuțind fierul de la plug. Până la Paști nu mai este nici o altă distracție. (Obiceiuri Legate de Sărbătorile de Iarnă)