România ocupă locul doi în lume după ușurința cu care se înființează o societate cu răspundere limitată cu capital străin, după Slovacia, în condițiile în care acest proces necesită șapte proceduri și 11 zile, potrivit unui raport publicat, miercuri, de Banca Mondială.
Indicele privind ușurința cu care se înființează o societate străină, care evaluează regimurile de reglementare pentru a întemeia o afacere, este de 89,5 în România și de 92,1 în Slovacia, în condițiile în care maximul este 100.
La polul opus față de România și Slovacia, se găsesc state precum Ghana, unde timpul necesar fondării unei afaceri este de 72 de zile, Arabia Saudită și Angola, în care întemeierea unei firme durează cel mai mult, respectiv 263 de zile, adică aproape nouă luni.
Indicele privind ușurința cu care se înființează o societate străină se situează la 76,8 în Europa de Est și Asia Centrală și la 64,5 la nivel mondial.
Regiunea Europei de Est și Asiei Centrale cuprinde Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Georgia, Kazahstan, Kosovo, Kîrgîstan, Macedonia, fosta Republică a Iugoslaviei, Moldova, Muntenegru, Polania, România, Rusia, Serbia, Turcia, Ucraina.
Indicele privind ușurința cu care se înființează o societate străină se concentrează pe mai multe zone, precum restricțiile alcătuirii consiliului de directori sau numirii directorilor, cerințele de a utiliza o a treia parte (consilier, notar, etc.) în timpul procedurilor de înființare a societății, restricții privind deținerea unui cont bancar în valută, cerințe minime de capital și disponibilitatea serviciilor electronice (legislație, reglementări, documente și înregistrare online).
În România, în afară de procedurile impuse pentru o companie autohtonă, companiile mamă care înființează o filială în România trebuie să-și legalizeze și să-și traducă documentele în străinătate. Companiile străine nu au nevoie să obțină o aprobare pentru investiții.
Legislația română, aplicabilă atât investitorilor români, cât și investitorilor străini, interzice ca o societate cu răspundere limitată cu acționar unic să fie unica fondatoare și acționară a altei societăți cu răspundere limitată.
Instituția internațională menționează că judecătorul de la Registrul Comerțului trebuie să țină o audiere publică privind cererea de înregistrare a companiei în termen de 5 zile de la prezentarea documentației necesare.
În România, starea cererii de înregistrare poate fi monitorizată online.
De asemenea, companiile din România pot deschide și păstra conturi bancare în devize, deși în practică băncile române oferă servicii doar în anumite devize (inclusiv în euro, dolari americani și franci elvețieni), iar cerința minimă de capital pentru societățile cu răspundere limitată române și străine este de 200 de lei.
Acesta este primul raport al Grupului Băncii Mondiale care oferă date obiective referitoare la legile și reglementările care afectează investițiile străine directe din 87 de țări.
Alți indicatori analizați în raportul instituției financiare internaționale sunt gradul în care este permisă deținerea de către investitori străini din capitalul social, accesul la terenurile industriale și arbitrajul disputelor comerciale.
În general, investitorii străini au dreptul în România de a investi în proporție de 100% în orice sector deschis societăților private autohtone, excepția făcând sectoarele de transport aerian național și internațional, unde participația străină la capital este limitată la maximum 49%, ca și în alte țări din Uniunea Europeană, pentru investitorii care nu provin din țări din Zona Economică Europeană.
În ceea ce privește accesul la terenurile industriale, indicele accesului la informații referitoare la terenuri se plasează în România la 33,3, comparativ cu media din regiune de 50,3 și cu cea la nivel mondial, de 41,3.
În România, informațiile referitoare la terenuri pot fi găsite mai ales la cadastru și la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Referitor la arbitrajul disputelor comerciale, indicele ușurinței acestui proces se situează în România la 75,2, față de media europeană de 69,7 și de cea mondială, de 70,6.
„În România, Codul de Procedură Civilă prevede termene limită stricte pentru durata procedurilor de arbitraj: 5 luni pentru arbitrajele naționale și între 10 și 12 luni pentru arbitrajele internaționale, cu o perioadă de prelungire de maximum 2 luni la cererea părților. Există, de asemenea, termene limită stricte privind prezentarea probelor în timpul arbitrajului. (…) În medie, executarea unei sentințe arbitrale pronunțate în România durează aproximativ 10 săptămâni, de la depunerea unei cereri pentru un mandat de executare a activelor aferente (presupunând că nu se face apel) și 11 săptămâni pentru o sentință străină”, se menționează în raport.
Raportul concluzionează că țările cu indicatori buni în domeniul investițiilor transfrontaliere au, de asemenea, tendința de a atrage mai multe investiții străine directe în raport cu mărimea economiilor lor și a populației.
În schimb, țările cu valori scăzute ale acestor indicatori tind să aibă o rată a corupției mai mare, nivele mai înalte de risc politic și structuri de guvernare mai slabe.
Totuși, raportul „Investiții transfrontaliere” nu evaluează toate aspectele mediului de afaceri care sunt importante pentru investitori, cum ar fi securitatea, stabilitatea macroeconomică, mărimea și potențialul pieței, corupția, nivelul calificărilor, sau calitatea infrastructurii.
Banca Mondială notează că indicatorii oferă un punct de plecare pentru guvernele care doresc să-și îmbunătățească competitivitatea investițională globală.
