Ministrul Administrației și Internelor, Vasile Blaga, a declarat, marți, în Senat, că aderarea României la spațiul Schengen nu poate fi condiționată de măsurile de incluziune socială a romilor.
Blaga a făcut referire la unele afirmații ale oficialilor francezi despre posibilitatea ca unele state ale Uniunii Europene să condiționeze aderarea României la spațiul Schengen de problematica romilor sau de problemele din Justiție.
„Referitor la afirmațiile că unele state ale UE ar putea condiționa aderarea României la spațiul Schengen de problematica romilor, precizez că acest lucru nu este posibil. Procesul de evaluare pentru aderarea la spațiul Schengen are un caracter pur tehnic, fără legătură cu incluziunea socială a romilor”, a declarat ministrul Administrației și Internelor.
De asemenea, el a invocat o decizie a Uniunii Europene, afirmând că aderarea unui stat european la spațiul Schengen nu poate fi legată nici de Mecanismul de Verificare și Cooperare, mecanism care funcționează în cazul României.
Totodată, în intervenția sa în plenul Senatului, ministrul Administrației și Internelor a precizat că și după aderarea României, în 2011, la spațiul Schengen, directiva europeană care condiționează șederea în alt stat membru după expirarea celor 90 de zile va rămâne în vigoare.
Blaga a afirmat că Directiva UE 38/2004, care garantează libera circulație pe teritoriul altui stat membru al UE până la o perioadă de 90 de zile, va fi aplicabilă și după aderarea României la spațiul Schengen.
„Și după ce intrăm în spațiul Schengen, pe 27 martie 2011, Directiva 38/2004 a Uniuni Europene va fi în vigoare și trebuie respectată. Dacă nu ai mijloace de subzistență după 90 de zile, atunci un stat membru te trimite acasă”, a precizat ministrul.
Blaga a spus că, deși niciunul dintre cetățenii români repatriați voluntar din Franța nu s-a plâns că i-ar fi fost încălcate garanțiile procedurale, ei au acceptat să părăsească teritoriul francez înainte de expirarea celor 90 de zile pentru că au primit bani de la autoritățile franceze.
„Faptul că în unele cazuri cetățeni ai noștri au acceptat să nu li se respecte integral garanțiile procedurale și să vină mai repede (de expirarea celor 90 de zile – n.r.) luând bani, nu putem opri pe nimeni. Doar Franța a recurs la această procedură, partea română și-a exprimat rezervele față de procedura Franței, dar nu putem interveni în dreptul francez. Să nu uităm nici că unii concetățeni ai noștri fac o afacere din asta”, a mai afirmat ministrul.
Concluziile Consiliului Afaceri Generale privind raportul din iulie al CE a fost adoptat, luni, fără dezbateri și fără nicio luare de poziție care să lege MCV de dosarul Schengen sau de problematica romă, a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul MAE.
„Au fost adoptate concluziile Consiliului Afaceri Generale privind raportul din iulie al Comsiiei Europene (pe tema justiției, n.red.). Nu a existat nicio dezbatere, nicio luare de poziție care să lege MCV de dosarul Schengen sau de problematica romilor”, a declarat Bogdan Aurescu.
„Nici textul concluziilor Consiliului Afaceri Generale nu menționează vreo conexiune de acest gen”, a adăugat el.
Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche care s-a aflat, săptămâna trecută, la București , a declarat într-o conferință de presă susținută joi că nu există nicio legătură între aderarea la Spațiul Schengen și problematica romă, aceasta nefiind menționată de documentele europene. El a adăugat ulterior că juridic nu există conexiune, însă este o situație politică ce trebuie soluționată. „Dosarul Schengen nu are legătură cu problema tratamentului romilor. În toate documentele europene aderarea nu este legată în niciun fel de problematica romă. Problematica este legată de Mecanismul de Cooperare și Verificare cel puțin în principiu. Acest subiect este pe agenda reuniunii Consiliului Afaceri Generale care va avea loc la Bruxelles luni”, a spus Lellouche.
