Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial, duminică, la reuniunea UNESCO care se desfășoară la Brasilia (Brazilia) până pe 3 august, informează site-ul organizației.
Includerea Bisericii Învierii de la Mănăstirea Sucevița în Patrimoniul Mondial a mai fost discutată și la întrunirea de anul trecut a Comitetului UNESCO, ca extindere a poziției ocupate deja în Lista organizației de bisericile din nordul Moldovei. Comitetul a decis anul trecut să nu includă această biserică în Lista Patrimoniului Mondial, solicitând completarea documentației. Consiliul Județean Suceava a alocat, în noiembrie 2009, comunei Sucevița, fonduri de 50.000 de lei pentru finanțarea planului de urbanism general necesar pentru documentația de bază în vederea includerii Bisericii Învierii de la Mănăstirea Sucevița în patrimoniul UNESCO.
Președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, a apreciat că includerea bisericii Mănăstirii Sucevița în lista UNESCO crește atractivitatea din punct de vedere turistic al județului Suceava. „Suntem bucuroși că am putut contribui și noi pentru realizarea planului de urbanism general. Este de apreciat că încă un obiectiv turistic din județ a primit recunoaștere internațională”, a declarat Flutur.
Biserica de la Sucevița este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Scărarul
Având zidurile exterioare acoperite în întregime, în secolele al 15-lea și al 16-lea, cu picturi inspirate direct din arta bizantină, cele șapte biserici din nordul Moldovei sunt unice în Europa. Picturile sunt de o compoziție excepțională, elegante, iar armonia culorilor se îmbină perfect cu împrejurimile rurale, potrivit site-ului UNESCO. Bisericile din Moldova au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial în 1993.
Biserica Învierii completează acest complex. Zidurile interioare și exterioare sunt în întregime decorate cu picturi datând de la sfârșitul secolului al 16-lea. Biserica este situată în interiorul Mănăstirii Sucevița și este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Scărarul.
Din România, pe Lista UNESCO se află deja, alături de bisericile din nordul Moldovei (1993), Rezervația Biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), cetățile dacice de la Orăștie (1999), bisericile maramureșene din lemn (1999) și centrul istoric al orașului Sighișoara (1999).
Lista UNESCO numără 907 situri de „valoare universală excepțională”
Tot duminică, la cea de-a 34-a convenție a UNESCO ce are loc la Brasilia (Brazilia), în perioada 25 iulie – 3 august, Comitetul Patrimoniului Mondial a inclus în lista sa alte două extensii – Orașul Graz – Centrul istoric și Schloss Eggenberg (extensie a sitului „Orașul Graz – Centrul istoric) (Austria) și ansamblul paleolitic din Siega Verde (extensie a „siturilor de artă preistorice din Côa Valley”) (Portugalia, Spania).
Graz – Centrul istoric a fost inclus în Lista Patrimoniului UNESCO în 1999, iar extensia de anul acesta implică Schloss Eggenberg, castelul situat la aproximativ 3 kilometri la vest de centrul istoric al Graz. Schloss Eggenberg a fost construit după 1625, pe locul unui alt castel, ca reședință oficială a ducelui Hans Ulrich von Eggenberg (1568 – 1634), una dintre cele mai mari personalități politice ale Austriei secolului al 17-lea. Schloss Eggenberg este foarte bine conservat, purtând influența Renașterii italiene și a perioadei baroce.
Ansamblul paleolitic de la Siega Verde (Spania) este o extensie a ansamblului de la Côa Valley, Portugalia, înscris în Lista Patrimoniului Mondial în 1998. Este vorba, mai precis, de un grup de peșteri din paleoliticul târziu (22.000 – 10.000 î.e.n.), unde se găsesc cele mai uimitoare exemple de forme de artă veche. Zona arheologică de la Siega Verde, din regiunea Castilla y León, include 645 de desene realizate pe o stâncă impresionantă. Desenele sunt majoritar figurative, reprezentând animale, unele sunt schematice, dar au fost identificate și figuri geometrice. Aici se găsesc cele mai uimitoare forme de artă paleolitică în aer liber din Peninsula Iberică.
Cele trei situri fac parte din cele 41 de propuneri care au fost făcute anul acesta pentru Lista Patrimoniului Mondial. Alături de ele au fost incluse anul acesta alte 17 situri naturale, culturale și mixte din Sri Lanka, SUA, Tanzania, Arabia Saudită, Australia, India, Iran (2 propuneri), Insulele Marshall, Coreea de Sud, Vietnam, China, Tadjikistan, Franța, Olanda, Germania și Norvegia.
În prezent, Lista Patrimoniului Mondial UNESCO numără 907 situri de „valoare universală excepțională”, aflate în 148 de țări.
Recunoaștere
Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița, inclusă de UNESCO în Lista Patrimoniului Mondial
