Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, că regretă că nu a introdus o a treia întrebare la referendum, care să vizeze eliminarea imunității pentru parlamentari, miniștri și președinte, dar că speră ca această măsură să fie introdusă la revizuirea Constituției, altfel face un nou referendum.
Traian Băsescu a declarat, la începutul ședinței Colegiului Director al PDL, că regretă că nu a introdus la referendumul din 22 decembrie o a treia întrebare, care să vizeze eliminarea imunității pentru parlamentari, miniștri și președintele țării.
El și-a exprimat speranța că eliminarea imunității acestor categorii de demnitari va fi obținută la negocierile pentru revizuirea Constituției.
Băsescu a apreciat că românii nu mai vor menținerea imunității parlamentarilor, miniștrilor și șefului statului, iar, dacă anumiți oameni politici nu vor fi de acord cu acest lucru, va convoca o nouă consultare populară.
Cele două întrebări la care au răspuns alegătorii la referendumul din 22 noiembrie sunt: „Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?” și „Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?”.
Biroul Electoral Central a dat publicității, joi, rezultatele finale ale referendumului, conform cărora 77,78% din alegători s-au pronunțat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezența fiind de 50,95%.
Pentru validarea referendumului, este necesară o prezență de peste 50% la urne.
Conform articolului 72 alineatul 1 din Constituție, deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, prevede același articol la alineatul 2.
Potrivit alineatului 3, în caz de infracțiune flagrantă, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
Conform articolului 84 din Constituție, președintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.
La articolul alineatul 2 al articolului 109, Constituția prevede că numai Camera Deputaților, Senatul și președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.
