Președintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că nu va fi interveni nici o modificare de substanță sau de filozofie în scrisoarea către FMI, menționând că nu se intenționează creșterea fiscalității.
El a făcut această declarație la o întâlnire cu mediul de afaceri italian din România, răspunzând unei întrebări.
„Nu va interveni nici o modificare de substanță sau de filozofie în scrisoarea către FMI”, a spus Băsescu.
El a adăugat că nu se intenționează creșterea fiscalității.
„Acest lucru s-a văzut din actualele negociericu FMI și cu UE. Vă asigur că pentru Guvern era mult mai ușor să expedieze problema veniturilor printr-o creștere de fiscalitate”, a spus președintele.
El a mai spus că România avea ca opțiuni fie mărirea fiscalității pentru a crește veniturile în bugetul de stat, fie reducerea cheltuielilor bugetare.
„Împreună cu Guvernul ne-am asumat reducerea cheltuielilor bugetare. Credem că ascunderea cancerului din bugetul nostru de stat sub acoperirea unor măriri de taxe nu făcea decât să amâne niște măsuri mai drastice în 2011-2012. Nu sunt niște măsuri pe care le luăm cu plăcere. Nici unui politician nu-i place să ia măsuri împotriva propriului lui popor. Nici unui politician nu-i place să fie fluierat, nu-i place să fie admonestat, nu-i place să fie în dizgrație publică, dar împreună cu Guvernul am considerat că avem obligații majore față de viitorul țării”, a mai spus președintele Băsescu.
De asemenea, el a afirmat că a nu lua măsuri de restructurare a cheltuielilor bugetare ar implica, în mod automat, un nou credit începând cu martie 2011, din nou pentru o perioadă de doi ani și, de data aceasta, nu numai de 20 miliarde, ci de circa 30 de miliarde de euro.
„O amânare a restructurării cheltuielilor bugetare nu poate decât să condamne la nedezvoltare România, pentru că în momentul de față împrumutăm bani pentru consum, nu pentru dezvoltare(…) Voi rămâne ferm legat de programul de restructurare a cheltuielilor bugetare, indiferent care sunt costurile politice”, a adăugat șeful statului.
El a apreciat că îndatorarea țării pentru consum ar fi un act iresponsabil, „indiferent cât de mare ar fi nemulțumirea publică pentru neangajarea de noi credite pentru a susține aceste cheltuieli imense ale aparatului de stat și a cheltuielilor sociale”.
Președintele a mai spus că România nu-și permite o îndatorare mai mare, la sfârșitul anului datoria publică urmând să ajungă la 37,5% din PIB.
